Numărul migranților cu drept de ședere în județul Cluj este cel puțin aproape triplu față de anul trecut

Migrația este influențată de o combinație de factori economici, politici, sociali și de mediu: fie în țara de origine a unui migrant, fie în țara de destinație. Din punct de vedere istoric, se consideră că relativa prosperitate economică și stabilitatea politică din Uniunea Economică au exercitat un efect de atracție considerabilă asupra imigranților. La Cluj, numărul migranților cu drept de ședere a înregistrat o creștere de peste 6.500 de persoane față de anul 2019.

Gazeta de Cluj vă prezintă evoluția numărului de migranți în județul Cluj din anul 2019 până în luna august a acestui an. Informațiile au fost obținute cu ajutorul Inspectoratului General pentru Imigrări. 

Analizând datele oficiale obținute, observăm o creștere uluitoare a numărului de migranți cu drept de ședere în județul Cluj în 2020, cu document valabil, față de anul 2019.

Județul Cluj înregistrează un număr de migranți mai mare de cel puțin 3x față de anul trecut

Numărul de migranți din state terțe, deținători ai dreptului de ședere cu document valabil pe raza județului Cluj în anul 2019 a fost de 3.711. 

În funcție de scopul șederii acestora în județ, numărul migranților se împarte astfel: studii- 1.512, angajare- 934, membri de familie- 794, ședere permanentă- 265, protecție internațională- 91. Un număr de 115 migranți au locuit în județul Cluj, anul trecut, cu alte scopuri. 

Numărul străinilor din state terțe, deținători ai unui drept de ședere cu document valabil pe raza județului Cluj pentru anul 2020 este de 10.492.

În funcție de scopul șederii acestora, cei mai mulți dintre migranți au ales România pentru a studia, în acest sens înregistrându-se un număr de 4.709 migranți, următoarele mari cifre fiind reprezentate de lucrători, în număr de 2.055, și de angajați sau de cei implicați în acțiuni remunerate- 1.183. 

Potrivit Inspectoratului General de Imigrări, alte scopuri ale migranților mai sunt reprezentate și de: membri de familie- 1.024, mijloace întreținere- 795, ședere permanentă- 279, rezidență permanentă UE- 246, protecție internațională- 102,acțiuni comerciale- 13, rezidență permanentă MFUE- 3, lipsă 7, alte scopuri 76.

Numărul migranților cu drept de ședere în Cluj pe baza primului document de identitate este mai mic față de anul trecut

Pe raza județului Cluj, în 2019, au primit drept de ședere în baza primului document de identitate 1.425 de migranți.

Numărul străinilor care au primit drept de ședere în România pe raza județului Cluj în 2019, în baza primului document de identitate, având ca scop reîntregirea familiei sunt în număr de 148 și se împart astfel: Moldova 40, Turcia 15, Statele Unite ale Americii 13, Iordania 8, Siria 7, alte țări 65.

Numărul străinilor care au primit drept de ședere în România pe raza județului Cluj în 2019, în baza primului document de identitate, având ca materie de interes studiul sunt în număr de 508 și se împart astfel- moldova 129, Maroc 85, Turkmenistan 38, turcia 34, Israel 24 și altele  198.

Numărul străinilor care au primit drept de ședere în România pe raza județului Cluj în 2019, în baza primului document de identitate, având ca scop angajarea sau detașarea sunt repartizați astfel- Vietnam 440, Sri Lanka 86, Turcia 47, Nepal 36, Filipine 13, alte țări 97, totalul fiind reprezentat de un număr de 719 migranți.

Numărul străinilor care au primit drept de ședere în România pe raza județului Cluj în 2019, în baza primului document de identitate,având ca materie de interes alte scopuri reprezintă un total de 50, împărțit astfel- SUA 37, Serbia 3, Canada 3, Moldova 2, China 2 și alte țări 3. 

Numărul migranților care au primit în anul curent drept de ședere în județul Cluj în baza primului document de identitate este mai mic față de anul trecut- 668. 

Numărul străinilor care au primit drept de ședere în România pe raza județului Cluj de la începutul anului până la data de 16 august 2020, în baza primului document de identitate, având ca scop motive legate de familie sunt în număr de 64 și se împart astfel- Moldova 16, Republica Coreea 4, Federația Rusă 4, SUA 4, Kenya 3, alte țări 33.

Numărul străinilor care au primit drept de ședere în România pe raza județului Cluj de la începutul anului până la data de 16 august 2020, în baza primului document de identitate, având ca scop motive educaționale sunt în număr de 187 și se împart astfel- Moldova 50, Maroc 30, Camerun 21, Guineea (Conakry) 9, Israel 6, alte țări 71.

Numărul străinilor care au primit drept de ședere în România pe raza județului Cluj de la începutul anului până la data de 16 august 2020, în baza primului document de identitate, având ca scop motive legate de muncă sunt în număr de 405 și se împart astfel- Vietnam  93, India 90, Nepal 63, Sri Lanka 53, Bangladesh 46, alte țări 60.

Numărul străinilor care au primit drept de ședere în România pe raza județului Cluj de la începutul anului până la data de 16 august 2020, în baza primului document de identitate, având ca scop alte motive sunt în număr de 12, dintre care 10 persoane sunt din Statele Unite ale Americii.

Valabilitatea permisului de ședere este oferită în funcție de perioada pentru care subzistă scopul șederii pe teritoriul României.

Pe linia procedurilor de azil, de la începutul anului 2020 până pe 16 august 2020, la nivel național, au fost înregistrate 2.103 cereri de azil, în 243 de cazuri fiind acordată o formă de protecție în țara noastră. Din totalul cererilor de azil, 143 au fost depuse de persoane care s-au declarat minori neînsoțiți.

Țările de origine ale solicitanților de azil sunt reprezentate de Siria, cu un număr de 731 solicitanți, urmată de Afganistan 241 solicitanți, Irak 175, Maroc 154, Turcia 109 și alți solicitanți din alte state care reprezintă un număr de 693 persoane.

Acum câteva luni, România lua în calcul extinderea locurilor de cazare pentru un posibil val de migranți

Reamintim în acest context că ministrul interimar al Afacerilor Interne, Marcel Vela, a oferit asigurări României în luna martie a anului curent precum că este pregătită pentru un posibil val de migranți.  Acesta a mai precizat că în România erau gata 1.300 de locuri de cazare, cu posibilitatea extinderii până la 2.700. Numai în județul Cluj numărul migranților a întrecut ușor capacitatea de 2.700 de locuri de cazare. 

Potrivit lui Vela, în cazul apariţiei unui flux masiv de migranţi ar fi pus în aplicare un document care stabileşte măsuri pentru gestionarea situaţiei, iar pentru sprijin logistic se pot utiliza capabilităţi inclusiv de la Ministerul Apărării Naţionale şi Crucea Roşie. 

Marcel Vela: „La nivel naţional, în cazul apariţiei unui flux masiv de migranţi va fi pus în aplicare documentul operativ inter-instituţional care stabileşte măsuri concrete pentru toate instituţiile statului. Măsurile vizează securizarea frontierei de stat, apariţia unor centre integrate care vor tria migranţii, creşterea capacităţii de cazare a centrelor Inspectoratului General pentru Imigrări şi pentru sprijinul logistic se pot utiliza capabilităţi tehnice inclusiv de la Ministerul Apărării Naţionale şi de la Crucea Roşie.” 

Declaraţia a fost făcută pe fondul situaţiei de la graniţa Turciei cu Uniunea Europeană, după ce Ankara a anunţat că permite refugiaţilor aflaţi pe teritoriul său să se îndrepte, pe pământ sau pe mare, către Uniunea Europeană.

În concluzie, amintim că, analizând datele oficiale obținute de reporterul Gazeta de Cluj luna trecută, 2019 a fost anul în care cei mai mulți migranți au primit drept de ședere în România, raportându-ne la perioada 2015-2019, cu aproximativ 20.000 mai mulți decât în anii precedenți. 

De asemenea, tot anul trecut s-a înregistrat o creștere semnificativă a migranților care au venit în țara noastră cu scopul de a se angaja: dacă în 2015 aveam doar 5.400 de persoane care voiau să muncească în România, în 2019 au fost peste 20.500 care au migrat în România cu scopul de a se angaja. 

2017 a fost anul când au fost cei mai mulți solicitanți de azil în rândul minorilor și observăm în fiecare an o creștere a numărului persoanelor care au obținut drept de ședere în România.