Nunti noi in Cazinoul vechi

Municipalitatea a semnat contractul pentru restaurarea clădirii vechiului Cazino şi reabilitarea Parcului Central. Câşigătorii licitaţiei sunt cei de la ACI, iar execuţia proiectului finanţat din fonduri europene va fi supravegheată de Inocsa. „Gazeta de Cluj” vă prezintă un scurt istoric al Parcului Central şi al clădirii în care Emil Boc a vrut să mute Filarmonica.

Contractul pentru restaurarea clădirii Cazino din Parcul Central a fost semnat săptămâna trecută de primarul Sorin Apostu şi directorul ACI Cluj, Dorin Aşchilean. Alături de acest obiectiv, contractul cuprinde şi ansamblul monument istoric Parcul Central. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat imediat după semnarea contractului, urmând ca proiectul fie finalizat în luna mai a anului viitor. În urma lucrărilor care vor avea loc la principalul parc al oraşului, suprafaţa verde a acestuia ar urma să fie extinsă cu aproape 15.000 de metri pătraţi.

Banii merg la ACI şi Inocsa

Licitaţia pentru reabilitarea parcului şi a clădirii Cazinoului a avut loc pe 14 decembrie anul trecut, dar contractul a fost adjudecat doar anul acesta către ACI Cluj. Contractul nu a putut fi, însă, semnat din cauza unei contestaţii formulate de celălalt ofertant de la licitaţie, asocierea Electrogrup-Kiat Grup, respinsă ulterior de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Contractele pentru restaurarea Parcului Central, clădirea Casino şi linia de tramvai au fost semnate în luna octombrie de Ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, împreună cu primarul din Cluj-Napoca, Sorin Apostu.
Costurile pentru întregul proiect sunt evaluate la 17 milioane de lei, bani veniţi de la Comunitatea Europeană. “Este un proiect extrem de important pentru noi şi am convenit cu executantul ca acesta să se desfăşoare în aşa fel încât accesul în parc să nu fie niciodată restricţionat, decât în zonele unde se execută lucrări efectiv. Se începe cu clădirea Cazino, care va fi împrejmuită pe tot parcursul lucrărilor în zonă. Restul vrem să rămână la fel, iar nunţile să se desfăşoare, în continuare, în parc, zonele de agrement să fie accesibile, accesul în parc să fie neîngrădit. Ordinul de începere a lucrărilor şi predarea amplasamentului se fac în 24 de ore de la semnarea contractului. Avem o mică întârziere faţă de graficul iniţial, din cauza contestaţiei”, a declarat edilul.
Cei care vor supraveghea implementarea proiectului, dat fiind că este unul realizat pe bani europeni, este firma Inocsa, care a devenit, oficial, managerul de proiect al Primăriei după semnarea contractului, săptămâna trecută. Contractul cu municipalitatea prevede că firma va primi 0,84% din valoarea fiecărui contract de execuţie. La un proiect de 17 milioane de lei, Inocsa ar putea încasa peste 143.000 de lei, echivalentul a 35.000 de euro.

Cununii civile şi expoziţii

Lucrările din parc vizează refacerea aleilor de acces pietonal, undele din acestea fiind pavate cu piatră naturală. Zonele de acces în parc vor fi, de asemenea, reamenajate, 13 dintre ele fiind adaptate pentru a fi acesibile persoanelor cu dizabilităţi, iar parcul va fi delimitat de străzile pe care se circulă de gard verde. Iluminatul public al oraşului va fi modernizat şi extins pentru reducerea costurilor. Spre finalul proiectului, va fi instalat şi mobilier urban nou în întregul parc, inclusiv 232 de bănci, 176 de coşuri de gunoi, 45 de stâlpi pentru limitarea accesului auto, 31 de podeţe şi 7 cişmele.
Principalul obiectiv al proiectului, clădirea Cazino, va deveni pavilion expoziţional şi spaţiu pentru evenimente. “Clădirea va fi restaurată şi modernizată şi vom avea o sală de evenimente de 600 de metri pătraţi, 12 spaţii cu 150 de scaune şi 22 de anexe în suprafaţă de 250 metri pătraţi. Clădirea va fi regândită din punctul de vedere al tuturor instalaţiilor şi va avea două amenajări speciale pentru persoanele cu dizabilităţi. În spaţiile clădirii se vor oficia căsătorii. În cele 12 spaţii va exista şi un sistem de catering”, a precizat primarul Sorin Apostu.
Lucrările vor începe cu reabilitarea clădirii Cazinoului şi, fiind vorba despre o clădire-monument, se va lucra cu specialişti cu atestat pentru realizarea de lucrări de restaurare, a anunţat directorul general al ACI, Dorin Aşchilean. Primarul Sorin Apostu a declarat că lucrările vor dura 15 luni şi ar putea fi încheiate în mai 2012, cam în acelaşi timp. Amenajarea parcului aduce schimbări şi în ceea ce priveşte circulaţia din zonă. Astfel, o arteră de circulaţie, între strada George Coşbuc şi Splaiul Independenţei, va fi închisă, inclusă şi alipită parcului. Un alt element care va fi modernizat este debarcaderul.

De la Dercul Furnicilor la promenadă

Istoricul clujean Vasile Lechinţan a făcut, pentru „Gazeta de Cluj”, un scurt istoric al Parcului Central şi al clădirii care urmează să fie restaurată. Lechinţan ne-a povestit că, la începutul secolului XIX, aceasta era o proprietate sălbatică a oraşului, plină de sălcii, cunoscută sub denumirea de Dercul Furnicilor. În 1812, un mic întreprinzător a închiriat locul acesta de la Primărie pentru a deschide o băcănie unde vindea alimente. I s-a pus o singură condiţie: să nu taie nici una din sălciile din această zonă. În 1818, un măcelar, Elias Benigni, a închiriat locul dar, până la urmă, activităţile economice s-au mutat din viitorul parc, acesta fiind dat în administrare unei asociaţii de binefacere a femeilor din Cluj care plănuiau să se ocupe de amenajarea sa.
La primărie a existat chiar o comisie pentru amenajarea acestui loc ca promenadă a oraşului, comisie din care făceau parte judele regesc al oraşului, conţi şi alte personalităţi ale oraşului. În 1840 s-a construit şi o arenă pe locaţia actualului parc, iar cinci ani mai târziu locul de promendaă este menţionat de cunoscutul călător August Decerando, în relatarea sa despre oraşul Klausenburg, despre care scria că este un oraş frumos. În 1855 s-a construit şi un loc de baie comun, evoluţia locului fiind legată de funcţia sa de promenadă.
Clădirea Cazinoului a fost construită în anul 1897 de către arhitectul Pakei Lajos pentru a adăposti Cazinoul din Cluj. Locuitorii oraşului se refereau la el folosind termenul de chioşc, iar spaţiul şi-a păstrat aceeaşi funcţie până în 1918. În perioada interbelică aici a funcţionat un muzeu etnografic. „Epoca de aur” a clădirii a început în 1925, când în clădirea fostului Cazino şi-a deschis porţile Şcoala de Arte Frumoase. Aici au predat unii dintre cei mai notorii profesori din ţară, printre care Aurel Ciupe, Alexandru Pop şi Romul Ladea, cărora le-au fost studenţi generaţii de artişti clujeni. Din păcate, aceasta s-a desfiinţat în anii ’30 şi cursurile s-au mutat la Bucureşti. „Şcoala de Arte Frumoase a fost un simbol al Clujului, a completat destinul cultural al oraşului”, a afirmat Vasile Lechinţan.

Filarmonica, alungată de verzi

În 2007, Primăria Cluj-Napoca se pregătea să semneze cu echipa de la UTCN, care a câştigat licitaţia de proiectare a sediului noii Filarmonici, contractul pentru restaurarea clădirii vechiului Cazino din Parcul Central, care urma să găzduiască instituţia. După 1990, imobilul a avut o istorie nefericită, povestea atunci arhitectul Adrian Borda, cel care a făcut planurile de reabilitare a clădirii şi de reamenajare a parcului. „Cel care a preluat-o atunci a făcut modificări barbare clădirii. A lipit faianţe negre, a scos ferestrele de la etaj şi le-a zidit, ba chiar a spart faţada pentru a face un lift exterior”, explica ahitectul. Clădirea se află într-o avansată stare de degradare şi din cauza apei care s-a infiltrat şi care a provocat putrezirea planşeelor.
La scurt timp după câştigarea contractului de proiectare de către echipa UTCN, legislaţia adoptată de Senat care aducea modificări la Legea 24/2007 privind reglementarea  spaţiilor verzi din oraşe a blocat proiectul care era, oricum, contestat de toate organizaţiile de mediu din oraş. Principalul motiv al acestora era faptul că planul pentru Centrul Cultural Transilvania prevedea şi construirea unui nou imobil în continuarea actualei clădiri.

Diana Gabor