O angajată a unei sucursale Raiffeisen Bank din Cluj merge la bulău după ce a furat 1,4 milioane de lei din banii clienților

Cluj-Napoca este martorul unui scandal bancar de amploare, după ce o fostă angajată a Raiffeisen Bank, Horvat Lucica Maria a fost trimisă în judecată pentru multiple infracțiuni financiare grave. Printr-o schemă frauduloasă desfășurată pe parcursul mai multor ani, aceasta a prejudiciat zeci de clienți, reușind să sustragă sume impresionante de bani. Procesul, aflat în plină desfășurare, este un test pentru justiția românească și un semnal de alarmă pentru sistemul bancar.

O schemă frauduloasă extinsă pe mai mulți ani

Horvat Lucica Maria, inculpată în dosarul nr. 2597/117/2023, a fost acuzată de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune în formă continuată. Prin poziția sa din cadrul unei agenții Raiffeisen Bank din Cluj-Napoca, aceasta a profitat de închiderea ochilor de către superiori și de lipsa unor controale stricte pentru a pune la punct un mecanism elaborat de sustragere a fondurilor clienților băncii.

Victimele erau, în mare parte, persoane vârstnice sau din mediul rural, care nu erau familiarizate cu serviciile bancare online. Nume precum Simon Anișoara Claudia, Florian Ioan, Chira Ana, Aloaș Dan, Oltean Maria sau Juverdeanu Rodica figurează pe lista celor păgubiți, unii dintre ei pierzând economiile de-o viață.

Metodele sofisticate de fraudare

Pentru a evita descoperirea rapidă a fraudei, Horvat a folosit mai multe tactici ingenioase. Printre acestea se numără falsificarea ordinelor de plată, accesarea conturilor bancare fără permisiune, crearea unor conturi colectoare fictive și retragerile de numerar prin carduri false. De exemplu, în cazul lui Florian Ioan, aceasta a accesat contul în mod repetat, efectuând transferuri către terți sub pretexte inventate, cum ar fi „achitare datorii” sau „depozit economii”.

Un alt exemplu flagrant este cazul Mureșan Ana, care a descoperit că avea un cont bancar deschis fără ca ea să fi solicitat vreodată acest lucru. Acest cont era folosit pentru a intermedia tranzacții ilicite, mascând astfel traseul banilor furați.

Pe lângă aceste tehnici, Horvat a recurs la minciuni elaborate pentru a împiedica victimele să-și dea seama de fraude. Când Bocoș Cristina a observat că banii i-au dispărut din cont, inculpata a asigurat-o că este doar o „eroare de sistem” și că banii vor fi restituiți, lucru care, evident, nu s-a întâmplat.

Conversațiile telefonice relevante rechizitoriului

Convorbirea telefonică interceptată între martorii F.I. și C.A., soț și soție, scoate la iveală detalii esențiale despre modul în care inculpata Horvat Lucica Maria a intrat în posesia cardului bancar și a retras sumele de bani din contul acestora. Discuția, surprinsă pe 12.07.2022, demonstrează că cei doi nu dețineau un card bancar pe contul în lei și că inculpata era singura persoană care putea avea acces la acesta.

F.I.: No, i-am zis, da, domnule, tăt cu acordul nostru tăte. N-am fost acasă da… cu acordul nostru, da. Şi s-o scos de pe bancomat cu cardu.
C.A.: Du-te mă!?
F.I.: Eh! Zic io nu ştiu card, habar n-am.
C.A.: Noi n-am avut card.
F.I.: Noi n-avem card la bancă?
C.A.: Nu am avut pe euro, mă.
F.I.: Nu pe… pe lei era, nu pe euro.
C.A.: Păi nu… păi n-am avut card.
F.I.: Nu tu, noi… i-am zis că ea o putut scoate de la noi când o avut nevoie. Atât i-am zis, da nu i-am zis că cu acordul nostru să-i deie la ăla. I-am zis că cu… noi am ştiut de bani că ea umblă la banii noștri, ştii?
C.A.: Îh!
F.I.: La contul nostru… a-păi io i-am zis domnule, la cine o dat şi cum i-o dat nu ştiu… No!
C.A.: A făcut cămătărie asta! A făcut cămătărie!
F.I.: De… am văzut un miliard… de unde dracu să ştiu…
C.A.: N-am avut un miliard, nu, ce i-am trimis din ######, am fost în perioada aia… da de oi… da viu şi io data viitoare când… dacă te mai cheamă. ### şi io şi intru cu tine în sală şi… mă leşi pe mine să vorbesc că io… îi spui: domnule, io am fost mai mult pe bani, deci io am ştiu…
F.I.: I-am zis că tu ai fost mai mult pe bani şi tu ştii.
C.A.: Eh! Io am… ştiu, mai multe am ştiut io ca el. Eh, fute-o ######, asta… stai că o sun să vedem… pe WHATSAPP… Pa! Vorbim!”

O a doua convorbire între aceiași martori, interceptată în aceeași zi la ora 19:10:11, confirmă faptul că inculpata a fost singura care a avut acces la card:

C.A.: … No! Cluj la Cluj…
F.I.: Am fost la Cluj!
C.A.: Şi?
F.I.: Şi… am povestit cu ea…
C.A.: Ce o zis?
F.I.: Da păi ce să zică… no, o zis că… i-am zis de card… o zis că am avut CARD, da nu… O FOST LA EA, NU N-I L-O DAT.”

Această discuție reprezintă un element esențial în probatoriul cauzei, demonstrând că inculpata Horvat Lucica Maria a fost în posesia cardului și a efectuat retragerile de numerar fără drept.

Descoperirea fraudei și consecințele juridice

Până în 2022, mecanismul infracțional a funcționat nestingherit. În acel an, mai multe victime au observat discrepanțe în conturile lor și au depus plângeri. Printre primii care au semnalat problema a fost Tîrnovan-Suciu Vasile, care a sesizat că economiile sale au dispărut inexplicabil.

Raiffeisen Bank a demarat o anchetă internă, iar verificările au scos la iveală un prejudiciu total de peste 1,4 milioane de lei, la care se adaugă peste 52.000 de euro și 13.427 de dolari americani. Cazul a fost preluat de procurori, iar în mai 2023, Horvat Lucica Maria a fost trimisă în judecată.

Apărarea inculpatei și impactul asupra victimelor

În fața instanței, inculpata a recunoscut parțial faptele, susținând că „a fost forțată de împrejurări” și că „voia să returneze banii”. Cu toate acestea, probele prezentate în instanță au demonstrat că acțiunile sale au fost premeditate, elaborate pe parcursul mai multor ani și nu aveau nicio legătură cu nevoia de a returna sumele sustrase.

Instanța a amânat pronunțarea verdictului pentru data de 9 aprilie 2025, considerând necesară o analiză mai detaliată a probelor. Între timp, victimele așteaptă să vadă dacă justiția le va face dreptate.

Raiffeisen Bank a anunțat că va compensa o parte dintre clienții prejudiciați, dar acest caz rămâne un exemplu clar de vulnerabilitate a sistemului bancar în fața unor angajați lipsiți de scrupule.

Frauda bancară comisă de Horvat Lucica Maria nu este doar o poveste despre bani furați, ci despre închiderea ochilor la nereguli, despre o justiție pusă la încercare și despre speranța că astfel de cazuri vor primi pedeapsa cuvenită. Pe 9 aprilie, Clujul va afla dacă acest episod se va încheia cu dreptate sau cu o nouă palmă dată victimelor sistemului bancar românesc.

Alte cazuri de abuzuri marca Raiffeisen Bank

Un bărbat nevăzător din Cluj a fost umilit de Raiffeisen Bank, după ce instituția a refuzat să îi ofere un serviciu bancar elementar. Deși clientul s-a prezentat la bancă însoțit de o persoană de sprijin, funcționarii i-au refuzat solicitarea, pe motiv că „nu poate semna un contract”, în ciuda prevederilor legale care permit persoanelor cu dizabilități să fie asistate în astfel de situații.

Incidentul a fost reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), însă instituția a tratat cazul cu indiferență, evitând să sancționeze banca pentru atitudinea discriminatorie. Această pasivitate a CNCD ridică semne de întrebare cu privire la protecția reală oferită persoanelor vulnerabile în fața unor abuzuri sistemice.

Un caz asemănător la Maramureș

Raiffeisen Bank nu este la prima situație în care preferă să-și apere imaginea în loc să protejeze interesele clienților săi. Un caz similar a avut loc în Maramureș, unde mai mulți clienți au descoperit că din conturile lor dispăreau sume semnificative, fără explicații clare din partea băncii. În loc să demareze o anchetă internă serioasă și să colaboreze transparent cu autoritățile, Raiffeisen a ales să minimizeze problema și să ignore plângerile depuse de păgubiți.

Unul dintre clienții afectați a încercat să recupereze banii retrași fără justificare din contul său, însă reprezentanții băncii au dat răspunsuri evazive și au tergiversat soluționarea problemei. Abia după presiuni mediatice și implicarea unor avocați, cazul a fost analizat mai atent, iar s-a descoperit că un angajat al sucursalei fusese implicat într-o schemă de delapidare similară cu cea de la Cluj.

Această strategie a băncii de a ascunde astfel de incidente și de a se concentra mai mult pe propria imagine decât pe siguranța financiară a clienților ridică serioase semne de întrebare cu privire la modul în care Raiffeisen Bank gestionează relația cu cei care își încredințează economiile acestei instituții. Mai grav este faptul că lipsa unor măsuri ferme din partea autorităților permite astfel de practici să continue, punând în pericol încrederea în sistemul bancar.

 Soluționarea cazului din Maramureș

În ciuda gravității faptelor, fostul director bancar a evitat o pedeapsă cu închisoarea, instanța considerând că răspunderea penală poate fi înlăturată prin restituirea prejudiciului și achitarea cheltuielilor judiciare. Această decizie ridică semne de întrebare cu privire la modul în care justiția românească gestionează astfel de infracțiuni, mai ales când este vorba de sume delapidate semnificative. Hotărârea Curții de Apel Cluj este definitivă, iar fostul director trebuie acum să returneze suma sustrasă.

Sentința și implicațiile

După ce și-a recunoscut faptele și a cooperat cu ancheta, însă fără a aduce o contribuție concretă la acoperirea prejudiciului, Horvat Lucica Maria a fost condamnată la 3 ani și 9 luni de închisoare cu executare. În plus, i-a fost interzis să mai ocupe funcții publice sau bancare timp de 5 ani după executarea pedepsei.

După confirmarea fraudei, banca a fost nevoită să acopere pierderile și să restituie sumele de bani celor afectați. Totuși, instituția financiară nu s-a oprit aici și a inițiat o acțiune în instanță pentru recuperarea prejudiciului, semnând ulterior o tranzacție cu inculpata, prin care aceasta s-a obligat să plătească rate lunare și anuale până în 2038.

Tentative de influențare a martorilor

Un aspect care a cântărit greu în decizia instanței a fost și încercarea inculpatei de a influența martorii, oferindu-le instrucțiuni despre ce să declare în fața anchetatorilor. În unele convorbiri interceptate, aceasta le sugera unor persoane să pretindă că banii retrași erau de fapt viramente pentru construcții sau alte plăți legale. Aceste încercări au fost interpretate drept tentative clare de obstrucționare a justiției.

În prezent, cazul se află în faza de apel la Curtea de Apel Cluj, unde inculpata speră să obțină o reducere a pedepsei sau o rejudecare a unor aspecte ale dosarului. Însă, având în vedere gravitatea faptelor și implicațiile acestora, șansele unei sentințe mai blânde rămân reduse.

Astfel, cazul Horvat Lucica Maria devine un exemplu clar despre cum fraudele realizate din interior pot fi la fel de periculoase ca marile acte de corupție. Iar prețul plătit pentru această schemă elaborată nu este doar unul financiar, ci și unul de libertate.

Citește și: Vasile Pop, implicat în cele mai controversate proiecte imobiliare