Judecătoarele Simona Trestian și Liana Cociș de la Tribunalul Cluj au emis o decizie fără precedent pentru instanțele din România. Este vorba despre procesul în care Deak Adrian Andrei, fiul fostului consilier local Francisc Deak din Câmpia Turzii, a fost trimis în judecată pentru șantaj. Practic, probele strânse de procuror nu vor fi folosite pe parcursul procesului decât în favoarea inculpatului !
În cadrul dosarului de cameră preliminară se menţionează că ”a fost restricţionat accesul avocatului (Alexandru Rîșniță, n.red.) inculpatului la dosarul de urmărire penală (cererea fiind depusă în data de 10.06.2020), că s-a dispus continuarea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale în aceeaşi zi, iar apoi trimiterea în judecată în data de 18.06.2020, fără a mai exista posibilitatea studierii dosarului de urmărire penală. Avocatul inculpatului a invocat nelegalitatea urmăririi penale, că urmărirea penală a fost desfăşurată într-un timp foarte scurt, fiind sacrificat dreptul inculpatului la apărare în favoarea celerităţii excesive”, se arată în dosar.
Cele două judecătoare au admis faptul că faptul că inculpatului i s-a încălcat efectiv dreptul la apărare, posibil involuntar, din cauza lipsei de comunicare între organele de cercetare penală şi procurorul de caz. este real.
”Este adevărat că procurorul nu a restricţionat accesul avocatului inculpatului la dosar în sensul art. 94 alin. 4 din Codul de procedură penală, dar avocatul inculpatului nu a avut efectiv acces la dosarul de urmărire penală. Astfel, la data de 10.06.2020 Deak Adrian Andrei este prezent pentru a fi audiat în calitate de suspect, fiind asistat de avocat Ioan Niţulescu în substituirea avocatului ales Alexandru Râşniţă.
Se prevalează de dreptul la tăcere la momentul respectiv şi indică faptul că va da declaraţie după consultarea dosarului, aspecte consemnate în declaraţia de suspect.
La aceeaşi dată:- inculpatul este reţinut, -se depune la dosar delegaţia avocatului ales, – se depune la dosar cererea de consultare a dosarului în vederea efectuării de fotocopii, prin care se solicită şi încunoştinţarea avocatului în vederea participării la efectuarea oricărui act
de urmărire penală. Procurorul de caz admite cererea şi deleagă dreptul de a stabili data şi durata consultării dosarului organului de cercetare penală”, se mai arată în încheierea de cameră preliminară.
De asemenea, cele două judecătoare apreciază că procurorul de caz nu a făcut nimic pentru a înștiința avocatul inculpatului că poate studia dosarul pentru a își putea formula apărarea.
”În intervalul de timp de 6 zile nu există nicio dovadă la dosar că organul de cercetare penală a luat legătura cu avocatul şi i-a adus la cunoştinţă acestuia data, ora şi durata permisiunii de a consulta dosarul. Practic inculpatul a fost lipsit de orice apărare efectivă după data de 10.06.2020 deşi a plătit un avocat să-l apere în această fază. În mod evident, chiar dacă instanţa ar avea posibilitatea de a audia inculpatul în faza de judecată şi a administra probele conţinute de o eventuală cerere în probaţiune, nu înseamnă că trebuie să suplinească ce ar fi trebuit efectuat încă în cursul urmăririi penale. Într-o speţă similară, judecătorul de cameră preliminară a constatat încălcarea gravă a dreptului la apărare prin aducerea la cunoştinţa inculpatului despre procesul penal împotriva sa la data de 08.12.2016 şi trimiterea în judecată după numai 5 zile, interval de timp în care inculpatul nu a putut decât să studieze dosarul, inculpatul fiind lipsit în totalitate de dreptul la apărare (a se vedea încheierea din 7 aprilie 2017 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti în I. Neagu, M. Damaschin, A.V. Iugan, Codul de procedură penală Adnotat, Ed. Universul Juridic, Bucureşti 2018, p. 581-583 sau M. Udroiu, V.Iugan în Codul de procedură penală – Comentariu pe articole, Ediţia 3, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2020, p. 507 par. 26)”, se arată în document.
Astfel că, magistrații de la Tribunalul Cluj au decis că toate probele strânse la dosarul de urmărire penală nu vor putea fi folosite decât în favoarea inculpatului!
În opinia noastră, mijloacele de probă de la dosarul de urmărire penală, în prezenta speţă, nu conţin doar probe în defavoarea inculpatului, iar înlăturarea completă a acestora nu i-ar profita. Într-o astfel de situaţie, remediul constă în limitarea valorii probatorii a mijloacelor de probă, conţinutul acestora urmând a fi valorificat doar în favoarea inculpatului. Față de cele de mai sus, în baza art. 347 alin. 3 din Codul de procedură penală se va admite contestaţia formulată de inculpatul Deak Adrian Andrei împotriva încheierii penale nr. 556/2020 din data de 29.07.2020 a judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Turda, care va fi desfiinţată în întregime şi, soluţionând cauza:
În baza art. 345 alin. 1 din Codul de procedură penală şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului se va constata încălcarea dreptului la apărare al inculpatului şi se va limita valoarea probatorie a mijloacelor de probă administrate în cauză în faza de urmărire penală, în sensul că acestea (declaraţii parte civilă, declaraţii martori, declaraţii suspect şi inculpat, proces verbal de consemnare a conţinutului unei înregistrări ambientale) vor putea fi valorificate doar în favoarea inculpatului”, se mai arată în soluție.
Deak Adrian Andrei, fiul fostului consilier local Francisc Deak din Câmpia Turzii, a fost trimis în judecată într-un dosar de șantaj. Este acuzat că l-ar fi ameninţat cu acte de violenţă pe un bărbat, din municipiul Câmpia Turzii, pentru a-l determina să vândă o parcelă de teren, pe care acesta o deţinea.
