O judecătoare din Cluj candidează la Consiliul Superior al Magistraturii

Este cunoscută în sistemul judiciar ca unul dintre magistraţii cu onoare, fiind întotdeauna „prezentă” atunci când au avut loc nedreptăţi la care au fost supuşi colegii ei, judecătoarea Adina Lupea Aghiniţa candidează pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

CSM-ul nu a îndeplinit nevoile magistraţilor

După 17 ani în care a asistat la multe evenimente importante ce au avut loc în sistemul de justiţie, Adina Lupea-Aghiniţa precizează în proiectul de pe lumeajustitiei.ro îl prezintă, că doreşte să se implice mai activ şi mai vizibil în justiţia din România.

„Proiectul meu nu este unul complicat. Este o formă de adresare directă de la magistrat la magistrat, din postura unui judecător de scaun, care nu a avut niciodată vreo funcţie de conducere, dar din postura unuia care s-a implicat in toate deciziile majore privind justiţia”, declară aceasta.

În proiectul său de candidatură, judecătoarea din Cluj face o analiză cât mai obiectivă, subliniind problemele ce trebuie rezolvate.

Din 2012, potrivit judecătoarei, CSM-ul nu a fost unul care să îndeplinească nevoile magistraţilor, de când membrii Consiliului nu s-au dovedit a fi capabili să gestioneze problema numirii Monei Pivniceru în funcţia de ministru al Justiţiei. De asemenea, aceasta susţine că este momentul să înceteze monitorizarea Justiţiei prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), mecanism care scoate mereu în evidenţă activitatea unor structuri de parchet, în detrimetul instanţelor.

„(…) este timpul să se pună punct monitorizării justiţiei din punct de vedere al Mecanismului de Coordonare şi Verificare, care aşează mereu în prim plan activitatea unor anumite structuri de parchet faţă de activitatea instanţelor judecătoreşti. Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul instanţelor de judecată, nu prin intermediul Parchetelor. Toata aceasta conceptie trebuie rasturnata din temelii. Afirm, fără să am vreo reţinere, că ceea ce se întâmplă în peisajul judiciar de peste 10 ani este rezultatul unei lipse de reacţie a judecătorilor în faţa procurorilor din DNA. Dacă citim atent orice statistici pe această temă, vom vedea că Departamentul Naţional Anticorupţie face aparent toată treaba şi vinovaţi suntem noi judecătorii, care mai pronunţăm şi achitări, după care suntem pasibili brusc de vreo sancţiune disciplinară.”

„Justiţia nu are loc numai în penal”

Ea mai aminteşte că ceea ce se întâmplă în ziua de astăzi în justiţie este datorat lipsei de reacţie a judecătorilor în faţa procurorilor DNA. Mai mult, Aghiniţa mai spune că , pe lângă penal, justiţia se înfăptuieşte şi în civil, în dreptul muncii, de contencios administrativ şi comercial.

„Poate că vorbesc din perspectiva unui judecător de cauze penale, însă este timpul sa se pună punct monitorizarii justiţiei din punct de vedere al Mecanismului de Coordonare şi Verificare, care aşează mereu în prim plan activitatea unor anumite structuri de parchet faţă de activitatea instanţelor judecătoreşti. Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul instanţelor de judecată, nu prin intermediul Parchetelor. Toată această concepţie trebuie răsturnată din temelii. Afirm, fără să am vreo reţinere, că ceea ce se întamplă în peisajul judiciar de peste 10 ani este rezultatul unei lipse de reacţie a judecătorilor în faţa procurorilor din DNA.”

Care sunt obiectivele judecătoarei Aghiniţa?

Judecătoarea susţine că un început ar fi ca membrii CSM trebuie să fie primii care să adopte nişte comportamente profesionale, în ceea ce priveşte ghidurile de conduită şi integritate.

În calitate de membru CSM, ca un prim pas, doreşte să realizeze aplicaţia Info-Instanţe, implementat la nivelul întregii ţări, platformă ce acordă posibilitatea părţilor să consulte online dosarele.

Atâta timp cât Curtea de Apel reprezintă un etalon al justiţiei, este important să se onoreze această poziţie, susţine Aghiniţa.

„Toţi dintre dumneavoastră cunoaşteti că la nivel naţional soluţiile noastre sunt considerate modele de jurisprudenţă, ceilalţi colegi din ţară sunt mereu cu ochii pe noi şi suntem consideraţi izvor de practică judiciară.”

Mai mult, aceasta a precizat că CSM-ul ar trebui să aibă o comunicare  mai eficientă cu Comisiile juridice din cadrul Parlamentului, dar şi cu Ministerul Justiţiei completând că „în special atâta vreme cât Codul de procedură penală va fi mereu amendat de Curtea Constituţională.” În altă ordine de idei, CSM-ul împreună cu Ministerul Justiţiei trebuie să se constituie într-o analiză a eficienţei financiare, mai exact să se examineze corect cheltuielile necesare pentru sistemul judiciar. În acelaşi context, în ciuda faptului că schemele de personal au rămas nemodificate, magistraţii au depus un efort pentru intrarea în vigoare a noilor Coduri.

„În pofida promisiunilor repetate ale reprezentanţilor CSM, cu acelaşi efectiv de personal s-a făcut faţă tuturor schimbărilor legislative, efort resimţit în special de judecătorii Curţilor de Apel, competenţa acestor instanţe mărindu-se în mod considerabil, mai ales în materie penală”, a mai adăugat judecătoarea.

Tot din acest punct de vedere, mai trebuie examinată, de asemenea, şi ideea separării funcţiilor judiciare, mai exact judecătorii de drepturi şi libertăţi, de fond, de cameră preliminară şi de apeluri, mai susţine aceasta.

Judecătorii nu sunt „distribuiţi” corespunzător

„Supraaglomerarea judecătorilor din materie penală cu toate aceste patru funcţii poate să conducă la deficienţe în actul de justiţie, cu atât mai mult cu cât tot ce viza măsurile preventive anterior era supus controlului a trei judecători în complet de recurs, în timp ce în prezent un singur judecător este chemat în contestaţie să verifice aceste aspecte.”

Aghiniţa aminteşte faptul că este vorba de multe cazuri, zeci de dosare de urmărire penală cu mare impact mediatic, iar foarte des se întâmplă ca şedinţele de judecată să dureze până la orele târzii ale nopţii.

„Acest lucru nu este în beneficiul şi interesul nimănui, nici al justiţiabililor, nici al societăţii în general.”

O altă problemă sesizată  este faptul că trebuie lămurit raportul dintre Serviciul Român de Informare şi actul de justiţie.

„În acelaşi context al cauzelor penale, trebuie clarificată o data pentru totdeauna problema raportului dintre Serviciul Român de Informaţii şi actul de justiţie. Nimeni nu neagă, tehnic vorbind, necesitatea activităţii acestei instituţii în depistarea unor infracţiuni şi în demararea unor măsuri incipiente în faza de urmărire penală, însă rolul acestora trebuie să se oprească în acest punct. Este inadmisibil că într-un stat de drept să ajungem la afirmaţii de genul că actul de justiţie este un ‘câmp tactic’ din care un serviciu de informaţii nu se retrage până la finalizarea procesului. Justiţia este independentă şi trebuie să rămână aşa.„

„Societatea civilă ar trebui să aibă un rol activ în relaţia cu sistemul judiciar”

Sistemul judiciar ar trebui să acorde o mai mare importanţă cu societatea civilă, pentru păstrarea unui just echilibru. Mai mult, judecătoarea face nişte acuzaţii, susţinând că actualii reprezentanţi ai societăţii civile din actualul CSM nu au luat nici măcar o luare de cuvânt.

„(…) pentru păstrarea unui just echilibru, trebuie acordată o mai mare importanţă colaborării cu societatea civilă, care este necesar să fie parteneră a CSM şi să aibă un rol activ în relaţia cu sistemul judiciar. Noi suntem slujitorii dreptăţii şi ai societăţii, iar acest aspect nu trebuie minimalizat. Cu regret trebuie să afirm că cei doi reprezentanţi ai societăţii civile din actualul CSM practic nu au existat si nu au avut în şase ani nici măcar o luare de cuvânt în plenul Consiliului.”

„O deschidere mai mare către transparenţa este de dorit şi de promovat”

În încheiere, Adina Lupea Aghinţa ia apărarea presei, susţinând că aceasta are un rol foarte important ce nu trebuie omis.

„Rolul viitorului Consiliu Superior al Magistraturii va fi şi acela de a consolida relaţia cu presa. A patra putere în stat nu trebuie nici neglijată, nici actionata în judecată când are puncte de vedere critice, dar întemeiate. Rolul mass mediei este unul extrem de important. O presă favorabilă care încearcă să protejeze imaginea justiţiei, chiar prin indicarea unor derapaje din sistem, trebuie încurajată şi nu pusă la zid. Justiţia este în interesul cetăţenilor şi ideea de adevăr şi dreptate trebuie să fie primordiale.”