În ultimul timp, municipiul Cluj-Napoca a devenit martorul tăcut al unei transformări urbane haotice, prin care constructorii fără scrupule ignoră prevederile urbanistice și transformă locuințele unifamiliale în blocuri, după ce reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca emit certificatele de recepție a clădirilor. Manevra se face cu girul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Cluj, care fără să țină cont de PUG-ul orașului de cinci stele, acceptă solicitările dezvoltatorilor imobiliari de a dezmembra imobilul în mai multe apartamente.
Constructorii „ingenioși” exploatează un vid legal pentru că în zonele în care intenționează să construiască imobilele, Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului nu permite decât realizarea unor locuințe unifamiliale sau cel mult duplexuri. Unul dintre aspectele cele mai alarmante ale acestei manevre este faptul că OCPI Cluj, în mod inexplicabil, acceptă aceste solicitări de dezmembrare a locuințelor unifamiliale, ignorând PUG-ul municipiului. Astfel, casele sunt împărțite în mai multe apartamente, iar fiecare proprietar al apartamentelor primește o cotă-parte din imobil, neputând să-și intabuleze locuința individual. În acest fel, s-a deschis Cutia Pandorei și, pe lângă faptul că în ceea ce ar fi trebuit să fie o locuință unifamilială au ajuns să conviețuiască chiar și 12 familii, traficul are de suferit.
Studiile de trafic nu mai ai nicio valoare în jungla urbanistică
Exploatarea necontrolată a spațiului urban face ca studiile de trafic elaborate înainte de autorizarea construcțiilor să nu mai aibă nicio valoare. Pentru locuințele unifamiliale sunt alocate, în general, două sau trei locuri de parcare și se estimează că tot atâtea mașini vor circula pe strada respectivă. Însă, în realitate, dacă o casă se dezmembrează în 12 apartamente, cum s-a întâmplat pe strada Trifoiului nr. 8 sau în 6 apartamente, în situația de pe strada Laterală nr. 16, zona ajunge să fie sufocată de mult mai multe autoturisme.
Situația de pe strada Laterală nr. 16 a depășit demult limitele unei transformări urbanistice sustenabile. Imobilul a fost construit în anul 2008 de către Maria și Ștefan Medan. Ulterior, locuința unifamilială a fost împărțită în 6 apartamente, unul dintre ele fiind chiar în podul nelocuibil. OCPI Cluj a notat în Cartea Funciară apartamentul 6 – pod, însă proprietarii Mihai și Georgeta Pojar nu s-au mulțumit numai cu atât și au decis să transforme podul nelocuibil într-o mansardă. În anul 2011 vecinii au au remarcat că se execută lucrări de supraînălțare a podului cu aproximativ 1,5 metri fără autorizație de construire și ca printr-o vrajă, podul s-a transformat într-o mansardă de toată frumusețea, racordată la utilități, gata să fie locuită. În iunie 2011, polițiștii locali din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au efectuat un control în urma căruia au constatat că soții Pojar au demarat lucrări de modificare a acoperişului prin înălţare cu aproximativ 1,5 metri, pentru realizarea unui acces direct din casa scării în podul imobilului. De asemenea, cei doi au executat lucrări de amenajare a podului în vederea schimbării destinaţiei din pod în spaţiu de locuit, fără a deţine autorizaţie de construire.
Autorii mansardei ilegale au apelat la o șmecherie ca să scape de răspundere
După ce Primăria Cluj-Napoca a dispus desființarea construcțiilor ilegale, proprietarii mansardei, Mihai și Georgeta Pojar, au încercat să scape de responsabilitate și au donat, la data de 20 decembrie 2011, apartamentul din pod Ilenei Moldovan, bunica Georgetei Pojar. În anul 2019, a fost emisă o sentință definitivă de demolare, însă podul se află în același stadiu chiar și în momentul actual. Tot atunci, Ileana Moldovan a decedat. Executorul judecătoresc Aurelian Liviu Vlad este cel care se ocupă de punerea în executare a sentinței, însă acesta nu ar fi reușit să facă mare lucru pentru că, potrivit unui răspuns transmis de Primăria Cluj-Napoca în anul 2021, proprietara imobilului a decedat și trebuie să se identifice succesorii acesteia. „Sentinţa judecătorească câștigată definitiv pe str. Laterală nr.16 se află în curs de soluţionare pe rolul Biroului executorului judecătoresc Vlad Aurelian Liviu. În cursul anului 2021 s-au efectuat controale cu firma care a câștigat licitaţia pentru desfiinţarea construcţiilor în baza hotărârilor judecătorești definitive, fiind efectuat control şi la acest imobil. Având în vedere faptul că imobilul a fost vândut, iar noul proprietar nu locuieşte în municipiul Cluj-Napoca, nu s-a putut intra pentru efectuarea controlului. În urma verificărilor efectuate pentru contactarea noului proprietar, s-a comunicat faptul că acesta a decedat, urmând ca executorul judecătoresc sa efectueze demersuri la Camera Notarilor Publici pentru identificarea succesorilor.” a informat Biroul de presă al Primăriei Cluj-Napoca.
În vara anului trecut, Csilla Gabor, proprietara apartamentului 2 al imobilului, i-a dat în judecată pe soții Pojar, dar și pe Maria și Teodor Berindean, părinții Georgetei Pojar, solicitând magistraților de la Tribunalul Cluj să constate nulitatea actului notarial prin care soții Pojar au donat apartamentul 6 – pod Ilenei Moldovan și să se dispună rectificarea Cărții Funciare în sensul radierii dreptului de proprietate înscris pe seama defunctei Ileana Moldovan.
În motivare, Csilla Gabor a arătat că soții Pojar, pentru a eluda legea, au transcris formal imobilul în litigiu, printr-un act de donație, în favoarea defunctei Ileana Moldovan, în data de 20 decembrie 2011. De asemenea, a arătat că hotărârea judecătorească este pusă în executare în dosar nr. 124/2019, înregistrat la BEJ Vlad Aurelian Liviu, dar, din cauza decesului proprietarului tabular și din cauza neidentificării moștenitorilor, stagnează soluţionarea.
Magistrații clujeni au anulat contractul de donație
În primăvara acestui an, magistrații de la Tribunalul Cluj au anulat contractul de donație autentificat de notarul public Laura Moigrădean în decembrie 2011. Instanța a reținut că soții Pojar au donat apartamentul Ilenei Moldovan „în scopul de a se împiedica aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti irevocabile şi a se eluda normele de ordine publică cu referire la modalitatea de executare a lucrărilor în construcţii, respectiv prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 50/1991”.
De asemenea, magistrații au reținut că perfectarea convenţiei a survenit la un moment ulterior sancţionării contravenţionale a lui Mihai Pojar şi posterior înregistrării acţiunii civile prin care se dorea desfiinţarea lucrărilor executate nelegal, în absenţa autorizaţiei.
„Admite în parte cererea formulată de către reclamanta GABOR CSILLA, în contradictoriu cu pârâţii BERINDEAN TEODOR, BERINDEAN MARIA, POJAR MIHAI – CRISTIAN şi POJAR GEORGETA LENUŢA. Anulează contractul de donaţie autentificat sub nr. 4056 din 20 decembrie 2011, de către notarul public Laura Moigrădean. Dispune rectificarea CF nr. 261033-C1-U3 Cluj Napoca, în sensul radierii, de sub B4, a dreptului de proprietate înscris în favoarea numitei Moldovan Ileana, în baza contractului de donaţie autentificat sub nr. 4056 din 20 decembrie 2011, de către notarul public Laura Moigrădean. Constată că pârâta BERINDEAN MARIA este moştenitor legal după defuncta Moldovan Ileana, încetată din viaţă la 19.10.2019, în calitate de fiică. Obligă pârâţii POJAR MIHAI – CRISTIAN şi POJAR GEORGETA LENUŢA să achite reclamantei suma de 7055 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 5355 lei reprezintă taxa de timbru, iar 1700 lei onorariul avocatului. Obligă pârâta BERINDEAN MARIA să achite reclamantului suma de 475 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 50 lei reprezintă taxa de timbru, iar 425 lei onorariul avocatului.”, au hotărât magistrații de la Tribunalul Cluj.
