Unii dintre cetatenii straini stabiliti în Bistrita, prin activitatile derulate, au ajuns în atentia organelor abilitate cu supravegherea respectarii legislatiei române. Indiferent de nationalitate, principala modalitate de încalcare a legii a fost evaziunea fiscala, urmata de încalcarea regimului juridic al strainilor prevazut de legislatia în vigoare, cu referire directa la dreptul de sedere nereglementat. Gazeta va prezinta câteva cazuri în care strainii stabiliti în Bistrita au încalcat legea.
Conform unor statistici date publicitatii de catre Autoritatea pentru Straini din judetul Bistrita-Nasaud, la începutul lunii septembrie în judet erau înregistrati circa 250 de cetateni straini. Majoritatea poseda permise de sedere sau carti de rezidenta, iar cei care provin din spatiul UE detin certificate de înregistrare. În topul cifrei de afaceri sunt nemtii, urmati îndeaproape de italieni. O problema aparte o constituie cetatenii turci, în special cei de etnie kurda. Dintre acestia o situatie mai ciudata a avut-o Uncansu D., turc de origine kurda. Acesta dupa ce a înfiintat o firma în municipiul Bistrita a întretinut relatii apropiate cu membrii si simpatizanti ai PKK din Bucuresti si din Turcia, a sustinut si a actionat pentru realizarea scopurilor pentru care militeaza PKK-ul, divizarea teritoriului turc si constituirea unui stat independent al kurzilor, iar pentru atingerea acestui tel a folosit diferite mijloace, atât de propaganda, cât si financiare. Pe timpul sederii la Bistrita, a fost cautat de conationali, atât din Turcia, cât si din cei stabiliti la Bucuresti, sau în alte localitati din tara. Aceste întâlniri au avut drept scop relizarea unui schimb de opinii referitoare la situatia kurzilor din România, cu accent pe necesitatea sustinerii financiare a obiectivelor PKK. În diferite ocazii, Uncansu D. a sustinut necesitatea constituirii unui stat independent kurd, de sine statator, cu granite recunoscute pe plan international. Era de parere ca pentru atingerea acestui scop trebuie folosite orice mijloace, inclusiv cele violente, iar Turcia, desi cauta sa împiedice acest proces, nu va reusi decât sa-l amâne. De mai multe ori a fost vizitat la Bistrita de catre Mustafa S. si Senoglu T., conationali, încercând sa faca publica problema kurzilor. Mustafa S. era de parere ca în rândul kurzilor din România exista o stare de încredere si optimism în înfaptuirea idealurilor kurde, iar fiecare kurd indiferent de locul unde se afla trebuie sa actioneze pentru a atrage simpatia si a face cunoscuta situatia kurzilor, pentru ca numai astfel românii vor percepe exact situatia lor si îi vor sprijini. Senoglu T. era de parere ca ar trebui intensificata activitatea de propaganda, în special în rândul unor personalitati politice si a unor factori de decizie din România, care ar putea adopta hotarâri benefice pentru poporul kurd. Potrivit acestuia, trebuie actionat, în primul rand, pentru dobândirea de catre PKK a unui statut semioficial, într-o prima etapa, concomitent cu sustinerea financiara de catre fiecare kurd. La una din deplasarile pe care Uncansu A. le facea frecvent în Turcia, la Ankara, cu o suma de bani primita din partea unui alt cetatean arab, pentru aprovizionarea cu marfuri a firmei acestuia, a disparut cu suma respectiva de bani, pe care se pare ca a donat-o PKK-ului. Ca situatia kurzilor este chiar o problema, o demonstreaza evenimentele de la granita Turciei cu Irakul, turcii fiind cu degetul pe tragaci, asteptând semnalul pentru începerea unei operatiuni de anvergura împotriva kurzilor.
Nu sunt putine firmele straine care s-au molipsit de la suratele lor românesti, pentru a face bani, încalcând legea. Astfel si acestor firme nu le sunt straine practici de genul sustragerea de la plata impozitului pe profit, prin efectuarea unor cheltuieli extrem de mari, nejustificate, nerepatrierea valutei ca urmare a efectuarii exportului, prejudiciind bugetul de stat cu mari sume de bani. Aici au excelat firmele care s-au specializat pe exportul de lemn. De asemenea s-au specializat si în comiterea unor acte de evaziune fiscala, prin neînregistrarea în evidentele contabile a unor cantitati de marfa, utilizarea unor mijloace de plata ilegala, CEC-uri, bilete la ordin fara acoperire, sustragerea unor sume de bani din caseriile unitatilor si transferarea lor în strainatate. Au uzat de aceste practici firmele "Sebistrex", având ca investitor unic pe Terezia Czombos din Ungaria, "Petrobenz", patron, cetateanul german Horst Gunder. O alta firma straina, "Romeurocon", societate mixta româno-germana, în documente era specializata în comercializarea de tehnica de calcul, dar în realitate unul dintre asociati, cetateanul german Thomas Klig, comercializa autoturisme "second hand", pe care le introducea ilegal în România si le punea în circulatie cu numere de înmatriculare false. Cetateanul german s-a implicat si în obtinerea unor vize turistice pentru Germania pentru persoane din lumea interlopa, în schimbul unor mari sume de bani. Nici unii cetateni italieni care au venit pe post de investitori nu s-au dezis de anumite activitati ilegale, care au intrat în atentia organelor competente. Unii dintre acestia au fost implicati în activitati de reciclare a unor sume importante de bani, proveniti din activitati ilegale comise pe teritoriul Italiei s-au implicarea în retele internationale de trafic de persoane, constând în racolarea din România de tinere pentru plasarea acestora în diverse baruri cu programe specifice din Italia si Spania. De asemenea unii investitori straini au avut preocupari legate de traficul de bunuri si valori care fac parte din patrimoniul national, valori care au fost scoase ilegal din tara si comercializate pe teritoriul Italiei si în Germania. Cetatenii din R.Moldova au fost mai modesti, nu au deschis afaceri de anvergura la Bistrita, ei s-au cantonat mai mult pe afaceri de familie, derulate în asa-zisa "piata a rusilor" din Calea Moldovei. Multi dintre ei au devenit cetateni români, prin redobândirea cetateniei române. Unii dintre acestia au fost implicati în traficul de droguri, provenite din R.Moldova, în special canabis sau "iarba", cum este cunoscut acest drog în mediile interlope. O alta categorie de straini care vine tare din urma sunt chinezii, care au început sa deschida primele afaceri la Bistrita. Acestia se implica în activitati de comert cu diferite bunuri provenite din tara lor de origine, dar si în deschiderea unor localuri cu specific chinezesc. Trebuie înteles faptul ca si strainii stabiliti pe plaiurile mioritice comit infractiuni si facem aceasta remarca nu pentru a scuza faptele unor conationali ai nostri comise prin toata Europa. Seful Autoritatii pentru Straini din judetul Bistrita-Nasaud, comisarul Alexandru Vlasin, arata ca numarul strainilor din judet nu a cunoscut oscilatii importante de-a lungul anilor.
Înainte de aparitia Legii nr.194 din 2002, care reglementeaza regimul strainilor din România, în judetul Bistrita-Nasaud erau înregistrati circa 300 de straini. De atunci si pâna în prezent numarul acestora s-a mai redus. O parte dintre acestia au fost siliti sa paraseasca România pentru ca nu au mai îndeplinit conditiile prevazute de noua lege. La nivel national, privind numarul de cetateni straini, judetul Bistrita-Nasaud ocupa locul 25. Conform statisticilor de la Autoritatea pentru Straini a judetului Bistrita-Nasaud, la începutul lunii septembrie 2007, în judet erau stabiliti 68 de moldoveni, 22 de turci, 40 de italieni, 21 de germani, 21 de americani si 12 chinezi. Mai sunt stabiliti la Bistrita, dar într-un numar foarte mic cetateni afgani, albanezi, egipteni, pakistanezi, sirieni, tunisieni, canadieni, armeni si ucraineni.
Mihnea Rosenberg
