În spatele scandalului vizavi de legea traseismului politic, mafia din politica românească a schimbat Codul Silvic și a dat liber la un viitor val de defrișări. Guvernanții au votat pe șest un amendament care scoate din circuitul silvic o mare parte din păduri, fără a compensa terenurile respective cu nici o acțiune de (re)împădurire. Este vorba de jnepenișuri și perdelele forestiere, care până acum erau incluse în fondul forestier.
Până acum, jnepenişurile şi perdelele forestiere de protecţie erau considerate conform primului Cod Silvic de după Revoluţie (legea 26/1996) ca făcând parte din “vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional”, lucru modificat însă odată cu adoptarea Codului Silvic, în 2008, aflat, în prezent, în vigoare. Zilele trecute, parlamentarii au abrogat trei litere din Noul Cod Silvic. Este vorba de literele i), j) şi k) ale articolului 1, alineatul 2, amendamentele respective vizând scoaterea din fondul forestier naţional a jnepenişurilor, a perdelelor forestiere de protecţie şi a păşunilor.
Chiar dacă acest proiect nu aparţine Guvernului, printre iniţiatori se numără mai mulţi miniştri care sunt şi parlamentari: premierul Victor Ponta, Eugen Nicolicea, ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Constantin Niţă, ministrul Economiei, Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Rovana Plumb, ministrul Muncii, etc.
Astfel, potrivit noului Cod Silvic, prin eliminarea celor trei categorii de teren silvic, în zona de câmpie vor putea fi defrișate perdelele forestiere, iar șefii administrațiilor locale vor putea dispune după bunul lor plac de terenurile respective, ele fiind scoase de sub protecția silvică.
Mai mult, la litera g) parlamentarii au mai votat o schimbare vizavi de căile forestiere de transport. În mod normal, nu erau specificate genul căilor de transport, însă parlamentarii au introdus un singur cuvânt: ”ferate”, astfel că în fondul forestier vor fi protejate doar căile ferate forestiere.
Au uitat de împăduriri
Prin amendamentele respective, nu se specifică nici o împădurire în compensarea terenurilor scoase de sub protecția silvică, chiar dacă până în 2035 România s-a obligat să facă parte dintr-un program masiv de reîmpădurire.
”Realizarea Programului naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier naţional şi a terenurilor cu destinaţie agricolă, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi a optimizării peisajului, a asigurării şi creşterii recoltelor agricole, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, a localităţilor şi a obiectivelor economice, sociale şi strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţa de 2 milioane ha, până în anul 2035”, se arată în articolul 88, alineatul 3.
În aceeași propunere, RAAPPS-ul va putea să își înființeze un ocol silvic paralel.
”Administrarea, precum și serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:
a) ocoale silvice de stat – din structura Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva şi din structura Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, care administrează fond forestier proprietate publică a statului şi care sunt înfiinţate de acestea”, se mai arată în propunerea de modificare a articolului 10, alineatul 2, litera a).
Codul Silvic ”născut” cu forcepsul
Pe ultima sută de metri a anului trecut, parlamentarii au adoptat, cu o majoritate de voturi, noile prevederi și completări ale Codului Silvic.
Printre cele mai importante amendate votate se numără înființarea unei grupări în cadrul Jandarmeriei care să se ocupe cu supravegherea și protecția fondului forestier, în alegerea șefilor de ocoale silvice private vor avea drept de veto reprezentanții ministerului de resort iar autorizația de practică pentru personalul silvic a fost eliminată. Când proiectul Codului Silvic a fost supus dezbaterii publice, Coaliţia de Mediu şi WWF România şi-au oferit disponibilitatea şi expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislaţie modernă, europeană, care reglementează gestionarea pădurilor. Drept răspuns, autorităţile le-au interzis ONG-urilor să mai participe la dezbateri şi toate solicitările ulterioare trimise către Comisie au rămas fără răspuns. Dintre deputații care au pus bețe în roate proiectului Codului silvic iese în evidență “baronul pădurilor”, Culiță Tărâță, cunoscut pentru afacerile din exploatarea forestieră care au “chelit” dealurile dar i-au adus averi impresionante, ori deputatul clujean Petru Călian despre care se știe că are una dintre cele mai mari afaceri din Cluj în domeniul mobilei. Culiţă Tărâţă este fost deputat de Neamţ, în legislatura 2000-2004, din partea PSD și a fost cercetat în scandalul din jurul Insulei Mare a Brăilei (IMB).
Extras din actualul Cod Silvic
(2) Potrivit alin. (1), fondul forestier naţional include:
a) pădurile;
b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă;
e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic;
g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;
h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice;
i) perdelele forestiere de protecţie; – abrogat
j) jnepenişurile; – abrogat
k) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră. – abrogat
Alta modalitate de furat legal.