Parlamentarii au dezbrăcat amnistia şi-au trimis-o în stradă

Legea amnistiei şi graţierii a fost transformată într-un vehicul politic şi a fost respinsă, chiar dacă ea ar fi trebuit refăcută şi trimisă pentru a fi supusă votului. Într-o societate funcţională, din cadrul acestei legi ar fi trebuit scoşi politicieni şi clasele favorizate social, pentru a nu beneficia de prevederile ei. În sprijinul acestei legi vin convenţii europene pentru apărarea drepturilor omului, iar prevederile ei ar fi trebuit să constituie măsuri de clemenţă şi prevenţie pentru persoanele care se află la prima abatere şi care înfundă puşcăriile în mod injust şi care au ajuns în faţa unui judecător care în toată cariera lui nu a acordat o pedeapsă cu suspendare.

În mod normal, Legea graţierii şi a amnistiei ar trebui să existe într-o societate în care procurorul te poate ancheta după bunul plac, iar mulţi dintre judecătorii se mândresc cu faptul că în viaţa lor nu au dat o pedeapsă cu suspendare şi nu au arătat clemenţă pentru un amărât care a fost prins că fura mâncare. Însă, această prevedere a fost politizată iar aleşii au încercat să profite de prevederile ei. Legea amnistiei a fost respinsă pentru a beneficia de ea o mână de corupţi ca Hrebenciuc, Voiculescu şi toţi cei de teapa lor, însă principalii beneficiari ai acestei legi au rămas să înfunde puşcăriile pentru că jocul politic nu a ieşit.

”Din păcate legea a devenit un joc politic şi nu trebuia să se întâmple aşa. Prevederile ei trebuiau menţinute şi puteau fi excluşi politicienii şi toţi cei care au avut funcţii publice, excluse faptele de corupţie şi incluşi doar cei care erau prima dată în închisoare şi cu fapte de până în 5 ani pentru a li se da o nouă şansă. Ştiţi că în România sunt mulţi condamnaţi pentru un simplu furt la ani grei de puşcărie, iar condamnările sunt date de acei judecători care nu au dat niciodată o pedeapsă mică sau o pedeapsă cu suspendare. Pentru unii dintre judecători reeducarea unui individ nu înseamnă altceva decât trimiterea lui la puşcărie”, explică un avocat clujean.

O lege cu un vot împotrivă şi o abţinere

Săptămâna trecută, parlamentarii au respins legea amnistiei şi a graţierii cu doar un vot împotrivă şi o abţinere.

Plenul Camerei Deputaţilor a respins proiectul de lege privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse după ce reprezentanţii PNL şi PDL şi cei ai PSD au precizat că votează pentru respingerea acestui proiect. Liderul grupului parlamentar al PNL, George Scutaru, le-a spus parlamentarilor PSD că „au dorit acest proiect de lege” şi că a trebuit să piardă alegerile prezidenţiale pentru a-l aduce pe ordinea de zi. „Aţi dosit nouă luni în Comisia juridică acest proiect de lege şi a trebuit să pierdeţi alegerile prezidenţiale pentru a-l aduce pe ordinea de zi”, a susţinut Scutaru, arătând că PNL a solicitat de 17 ori în Comisia juridică respingerea acestui proiect şi de mai multe ori în şedinţa Biroului Permanent, dar liberalii au fost refuzaţi.

„A trebuit ca votul a peste 6 milioane de oameni împotriva lui Victor Ponta să vă trezească şi să fiţi de acord ca această lege să fie respinsă”, a mai spus George Scutaru. El a arătat că este bine că şi puterea şi opoziţia au ajuns la concluzia că trebuie respins acest proiect.

Liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, a precizat că acest subiect trebuia închis prin respingerea proiectului de lege, deoarece acest subiect nu trebuia folosit ca instrument electoral.

„Nu trebuia folosit nici de dumneavoastră, nici de noi, acest lucru ca instrument electoral”, a spus Marian Neacşu. Liderul deputaţilor PDL, Gheorghe Tinel, le-a spus reprezentanţilor PSD că speră ca aceştia să se fi „trezit” „din pumnul societăţi civile şi din palma dată de cetăţeni pe 16 noiembrie”. Deşi era stabilit ca acest proiect de lege să fie respins miercuri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a propus, după consultarea cu liderii grupurilor parlamentare, ca plenul să se pronunţe prin vot asupra acestui proiect, propunerea fiind întâmpinată cu aplauze din partea parlamentarilor. Proiectul de lege a fost respins cu 293 de voturi „pentru”, un vot împotrivă şi o abţinere. Anterior, marţi, Comisia juridică a decis, în unanimitate, să formuleze raport de respingere la proiectul legii amnistiei şi graţierii.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, luni, că reprezentanţii PSD şi ai celorlalte formaţiuni din coaliţie vor vota, marţi, în Parlament, pentru „respingerea definitivă” a legii amnistiei şi graţierii şi pentru încuviinţarea cererilor Justiţiei.

Klaus Iohannis a cerut, luni, Parlamentului să se ţină de cuvânt, iar marţi să pună pe ordinea de zi legea amnistiei şi a graţierii şi să o pice.

Raţiuni umanitare şi economice în sprijinul amnistiei

”Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, la art. 3 dispune în termeni imperativi că ,Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

În fapt, ţinerea unor oameni (chiar şi infractori) în condiţii inumane reprezintă o violare nepermisă a dispoziţiilor convenţiei, intolerabilă într-un stat democratic, de drept, unde “fiinţa umană” trebuie tratată cu respect şi respectată. Orice pedeapsa trebuie sa fie aplicata cu umanitate, cu respect şi grijă pentru drepturile fundamentale a celor care sunt ţinuţi să execute aceste pedepse.

Curtea Europeană “mitraliază” România cu soluţii de condamnare pentru “condiţiile din penitenciare”, evident sunt însoţite de despăgubiri, care sunt plătite din bugetul public, astfel că, statul ajunge să plătească pentru acelaşi deţinut, de două ori (o dată cu “întreţinerea” pe perioada detenţiei, iar a doua, cu titlu de despăgubiri)”, arată într-un text de specialitate Dr. Av. Sarchizian Artin.

Ce să mai amnistieze?!

”Legea graţierii nu îşi avea rostul pentru că dacă s-ar fi graţiat doar ”găinăriile”, ceilalţi condamnaţi, de acte de mare corupţie, spre exemplu, vor face plângeri la CEDO pe motiv de discriminare. Oricum, noile coduri sunt mult mai permisive. Nu se mai face puşcărie pentru furt de alimente pentru. consum propriu şi faptele care nu includ violenţă sunt în mare parte iertate prin intermediul noilor coduri. De asemenea, la intrarea în vigoare a noilor coduri, mulţi deţinuţi au fost eliberaţi pentru că pedepsele prevăzute acum sunt mai mici”, explică un procuror clujean.