Parlamentarii clujeni faţă cu legislativul

Anul trecut, Consiliul Civic Local (CCL), împreună cu organizaţiile studenţeşti reunite prin Cluj Manifest, a organizat în perioada 25 octombrie-25 noiembrie 2013 trei dezbateri publice la care au fost invitaţi parlamentarii clujeni. Principalele teme de discuţie s-au referit la promisiunile electorale îndeplinite în primul an de mandat, planurile pentru al doilea, dar şi la modalităţile de a comunica cu electoratul.

”Construcţia acestor dezbateri a urmărit, în paralel, conştientizarea rolului şi pârghiilor accesibile acestora în dezvoltarea regiunii pe care o reprezintă”. La cele trei runde de dezbateri au participat reprezentanţi ai mediului universitar, ai Consiliului Civic Local, ai sindicatelor şi patronatelor, ai organizaţiilor neguvernamentale, cetăţeni, reprezentanţi din mass-media, în calitate de  invitaţi,  având posibilitatea de a pune întrebări, de a exprima aşteptări şi păreri din mediul din care provin, de a promova propuneri de amendamente legislative şi a cere aplicarea legilor deja aprobate”, arată reprezentanţii CLC.

La dezbateri eu participat deputaţii Adrian Oros, Steluţa Cătăniciu, Aurelia Cristea, Adrian Gurzău, Mircea Irimie, Cornel Itu, Radu Zlati şi Elena Uioreanu, precum şi senatorii Marius Nicoară, Laszlo Attila şi Alexandru Cordoş. Au lipsit deputaţii Mate Andras Levente şi Ioan Moldovan şi senatorul Alin Tişe.

Deputata Aurelia Cristea, aleasă de clujenii din Colegiul 3, a declarat că “Legea nr.52/2003 este o lege care eu am dorit să fie modificată, am făcut lobby pentru ea, mi se pare extrem de importantă, este legea care reglementează transparenţa deciziei administraţiei publice la nivel local şi la nivel naţional.” Colega sa de alianţă şi de cameră parlamentară, Steluţa Cătăniciu, s-a arătat nemulţumită de seriozitatea şi responsabilitatea cu care s-a lucrat în Parlament şi a menţionat că a promovat un proiect de lege referitor la instituirea unui ajutor pentru copiii abuzaţi.

Bilanţul unui an de mandat

Şi senatorul Laszlo Attila s-a arătat nemulţumit de felul în care s-au desfăşurat activităţile legislativului. Acesta dă exemplul încercării de introducere a cardului de sănătate, blocată de majoritatea USL. ”Exista doar câţiva parlamentari care înţeleg fenomenul, importanţa şi impactul acţiunilor parlamentare”, consideră alesul UDMR.

Vecinul său din Senat, Marius Nicoară e mândru şi mulţumit de activitatea sa în Parlament, dar nu menţionează nimic concret, decât că a redactat un raport de activitate de 22 de pagini.

“S-a început cu îndreptarea unor nedreptăţi foarte grave, reîntregirea salariilor şi a pensiilor.”

Deputata Elena Uioreanu, aleasă în colegiul comunelor din zona de munte, a ales să prezinte un proiect care deserveşte alegătorii săi: “M-am implicat în proiectul de creare a unei Reţele Medicale Mobile, gândită ca un proiect pilot care să aducă medicii din diverse specializări la ţară, unde e nevoie de consultaţii de specialitate. EKG-ul mobil de la Beliş este un alt proiect în derulare.” Mircea Irimie, ales din zona Turda, se mândreşte cu atragere unor fonduri de 20 de miliarde de lei pentru municipiu şi deblocarea fondurilor pentru grădina zoologică.

Adrian Oros menţionează o serie de proiecte în derulare sau finalizate printre realizările sale, deşi nu arată în ce fel a contribuit la implementarea acestora: Autostrada Transilvania, Aeroportul Cluj, Spitalul Regional de Urgenta, Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti şi introducerea regiunii ca unitate administrativ-teritorială. La fel de vag este şi Cornel Itu, de la Dej, care subliniază că este singurul parlamentar care a investit în Sănătate, ”rezolvând multe probleme la Dej”.

Proiecte care mai de care

Senatorul Marius Nicoară şi-a propus pentru anul 2014 impunerea proiectului şoselei de legătura dintre A3 şi centura Vâlcele-Apahida. În schimb, Laszlo Attila vrea ”să nu se ajungă la modificarea Constituţiei, pentru că proiectul pregătit până acum de USL nu aduce nimic bun României.” Al treilea senator prezent a dezbateri, Alexandru Cordoş, se concentrează şi el pe autostradă şi Aeroport, pentru prima specificând că ”s-au găsit bani prin redistribuirea fondurilor europene, iar un alt deziderat e reducerea CAS-ului pentru firme.”

Radu Zlati îşi dorea foarte mult votarea legii lobby-ului, act normativ care a trecut de Parlament în aceeaşi zi în care a fost respinsă Legea Minelor. Elena Uioreanu nu ştie încă ce proiecte are în al doilea an de mandat: “Am delegat consilierilor aceste probleme pentru a avea timp să mă ocup de cele care ar ajuta mai mult lumea.”

În ceea ce priveşte legătura cu electoratul, un răspuns frecvent al parlamentarilor clujeni este legat de disponibilitatea de a ţine audienţe la birourile din teritoriu, de deplasarea în comunele şi oraşele din judeţ, dar şi participarea la dezbaterile organizate de către societatea civilă.

Concluziile Consiliului Civic

”Răspunsurile date de către parlamentari la multele aspecte puse în dezbatere conduc la următoarele concluzii relevante pentru starea societăţii romaneşti:  politicienii clujeni nu-şi cunosc întreaga puterea politică în Parlament sau asupra Guvernelor, dar au dorinţa să creadă în ea. (…) Accederea în zona politică nu s-a făcut pe criterii de doctrină, pregătire specifică, competenţă profesională şi în interesul reprezentării celor mulţi, având astăzi efectele manifestărilor de grup de interese şi chiar de grupuri infracţionale cercetate penal şi condamnate.

Parlamentul ţării, supranumeric dimensionat în raport cu populaţia actuală care trăieşte în România, se comportă, mai degrabă, ca un instrument de legiferare la îndemâna Guvernului şi nu ca un reprezentant legitim al naţiunii. Relaţia de responsabilitate politică între cei aleşi şi electorat nu există, promisiunea şi angajamentul electoral existând doar verbal, până la momentul obţinerii mandatului. Societatea civilă este insuficient maturizată şi responsabilă în relaţie cu clasa politică, nereuşind decât sporadic şi inconştient să ceară şi să inducă un comportament firesc al aleşilor ei”, arată CLC în concluziile sintezei prezentate presei.