Partidele politice au intrat în perioada de preselecţie a candidaţilor pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc în 11 decembrie. Dacă în alte judeţe actualii parlamentari vor reapărea pe listele din această toamnă, în Cluj lucrurile se schimbă destul de considerabil. Vechii liberali împart locurile eligibile cu cei din fostul PDL, social democraţii optează pentru un procent considerabil de candidaţi noi, iar formaţiunile politice mai mici caută politicieni cu notorietate în vederea obţinerii unui scor minim de 5-7 %.
Favoriţii conducerii PNL Cluj
Cu toate că există o ipoteză credibilă ca actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe să fie numit pe primul loc în listele PNL pentru Camera Deputaţilor pentru a aduna cât mai multe voturi, liberalii susţin că acesta va rămâne în continuare la şefia judeţului.
Până la această oră, în PNL Cluj, trei persoane au poziţii incontestabile. Vorbim de medicul ginecolog Florin Stamatian, actualul consilier local din Cluj-Napoca, căruia i s-a promis că va deveni deputat în iarnă, Marius Nicoară despre care Gazeta de Cluj a scris în primăvară că însuşi Vasile Blaga îl vrea pe poziţia întâi la Senat şi Tudor Ştefănie- fostul primar al Municipiului Turda, care va fi situat pe locul al doilea tot la Senat.
Discutabile sunt poziţiile pe care se vor situa deputatul Adrian Oros şi fostul europarlamentar Rareş Niculescu.
În vreme ce datorită criteriilor interne ale partidului va fi nevoie şi de o candidatură feminină, surse din interiorul partidului susţin că primăriţa din Băişoara va umple acest gol.
În fiecare mandat, aceasta a câştigat detaşat în faţa contracandidaţilor şi a adus o mulţime de voturi la alegeri parlamentare şi judeţene pentru vechea formaţiune PDL.
Echipa politică Zlati-Reuer se pare că nu va figura pe nici un tabel întocmit de liberali. Aparent, Radu Zlati şi-a făcut o mulţime de duşmani de când s-a apropiat de colega lui din Parlament Elena Reuer(ex. Uioreanu) şi niciunul dintre cei doi nu au mai primit invitaţii la şedinţele de partid încă dinaintea fuziunii PDL în PNL.
Cu toate acestea, Elena Reuer a ajun deputat în 2012 fără ajutorul redistribuirii, ci prin faptul că a obţinut peste 50% din voturile de pe Colegiul 9 de munte. Desigur, un plus a avut şi faptul că a aceasta a fost căsătorită cu Horea Uioreanu, care înainte cu câteva luni de alegerile parlamentare, câştigase şefia judeţului.
PSD Cluj 2.0
În urmă cu câteva săptămâni, Horia Gabriel Nasra a preluat, prin ordinul lui Liviu Dragnea, şefia Partidului Social Democrat la nivel de judeţ. Cu toate că au existat membrii de partid care au încercat să se revolte la Bucureşti împotriva acestei decizii, tânărul Nasra, recent devenit consilier local în Cluj-Napoca, va rămâne pe poziţia întâi a listei pentru Camera Deputaţilor.
Pe locul al doilea va figura Vladimir Mătuşan, avocatul din PSD ce în iunie a intrat pe funcţia de consilier judeţean.
De asemenea lista mai conține un avocat ce îşi va depune candidatura la Camera Deputaţilor, social democrata Laura Chiorean. Mihnea Stoica se va regăsi şi el pe această listă însă nu pe un loc eligibil. Aparent, Mihnea îndeplineşte criteriile interne de selecţionare şi s-a remarcat în spaţiul public pentru că a înfiinţat Centrul Cultural şi Academic Olandez, în cadrul UBB Cluj.
Gurzău rămâne protejat şi mai vrea înc-un mandat
La alegerile din 5 iunie a fost, la nivel naţional, foarte aproape de atingerea pragului electoral, este PMP. După alegerile locale, partidul lui Băsescu a fuzionat cu ce a mai rămas din UNPR, mai degrabă pentru a-şi putea înfiinţa un grup parlamentar(i-ar asigura locul în birourile electorale) decât pentru vreun câştig electoral destul de îndoielnic pentru un partid (UNPR) care n-a participat niciodată singur în alegeri şi s-a mai şi înjumătăţit după ce liderii săi au căzut, rând pe rând, sub „securea” procurorilor.
La Cluj, spre exemplu, unicul lider pe care l-a avut UNPR încă de la înfiinţare, Ştefan Dimitriu, a refuzat să intre în subordinea lui Băsescu, drept pentru care nu-l regăsim în PMP. „Un mandat de senator, unul de deputat şi, cu puţin noroc la redistribuirea naţională, am putea obţine şi al doilea deputat”, şi-a prezentat ţinta electorală şeful PMP Cluj, deputatul Adrian Gurzău.
El a precizat că lista candidaţilor va apărea abia spre finele lunii în curs. La fel ca în cazul ALDE, mandatul de senator este mult mai improbabil decât un mandat de deputat, drept pentru care Gurzău a admis că el va deschide lista pentru Camera inferioară.
Un singur lucru îl ştim cu certitudine, că singurul personaj cu oarecare notorietate (în afara lui Gurzău) din PMP Cluj, fostul consilier judeţean Rareş Rusu, nu se va regăsi, sau în niciun caz pe vreun loc cu cât de mici şanse de eligibilitate, pe niciuna dintre liste, decât în cazul în care va reuşi să dea vreo „lovitură de palat” şi să-l înlăture pe Gurzău, cu care este la cuţite, din fruntea organizaţiei, scenariu, totuşi, extrem de improbabil, deoarece, precum Cătăniciu în ALDE, şi Gurzău este mult mai apropiat de liderul PMP, Traian Băsescu.
La ALDE candidează cine scoate banul
ALDE a decis criteriile de eligibilitate pentru a ajunge pe lista partidului la parlamentare, printre care se numără pregătirea profesională şi activitatea politică în mandatul actual, dar a impus şi o serie de criterii financiare şi cere donaţii de 10.500 de lei de la filiale pentru fiecare candidat şi 63.000 de lei de la fiecare membru care vrea să fie senator sau deputat. Deciziile au fost luate în cadrul reuniunii grupurilor parlamentare ale ALDE, care au avut loc la Neptun.
La nivelul judeţului Cluj singurii despre care se spune că vor face campanie ALDE la parlamentare sunt Miricea Irimie la Camera Deputaţilor şi Steluţa Cătăniciu la Senat.
Horia Nasra susţine că de la alegerile locale şi până în prezent PSD nu a mai discutat cu cei doi parlamentari de la ALDE în vederea formării unei alianţe şi pentru alegerile din iarnă.
Însă revenind la criterului fianciar, menționăm că potrivit hotărârilor ALDE, contribuţia pe care fiecare organizaţie judeţeană şi fiecare parlamentar ALDE vor trebui să o asigure pentru campania electorală a fost stabilită în funcţie de salariul minim brut pe economie. ALDE a calculat însă aceste sume potrivit salariului minim în vigoare înainte de 1 mai 2016, respectiv 1.050 de lei, în condiţiile în care în primăvară acesta a crescut la 1.250 de lei. Astfel, candidaţii vor trebui să doneze 60 de salarii minime brute pe economie, în sumă totală de 63.000 lei (14.000 euro). Organizaţiile ALDE vor trebui să plătească 10 salarii, respectiv 10.500 lei (2.300 euro) pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.
Un alt criteriu stabilit în conformitate cu prevederile statutare pentru înscrierea pe listele ALDE pentru alegerile parlamentare prevede ca fiecare membru ALDE care doreşte să se înscrie pe liste trebuie să aibă plătită cotizaţia la zi.
Donaţiile solicitate sunt în limita maximă permisă de legea 334/2006, modificată în 2015, care cere sume maxime de 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.
ALDE a stabilit şi alte criterii, cerând „o bună pregătire profesională şi expertiză în domeniile profesionale în care a activat”.
UDMR are cărţile făcute
Singurul partid la care dosarele de candidatură pentru Senat sau Camera Deputaţilor este UDMR. Maghiarii au decis aceste aspecte încă de la începutul verii, imediat după alegerile locale.
Liderul UDMR Cluj, Csoma Botond, a confirmat pentru presa locală că sentatorul Laszlo Attila s-a înscris pentru un nou mandat şi că în principiu nu există altcineva care să-i ameninţe acestuia poziţia. De profesie medic pediatru, fost viceprimar în mandatul edilului Sorin Apostu, Laszlo Attila s-ar alege în decembrie cu un al doilea mandat de senator, desigur, dacă UDMR Cluj va reuşi să-şi menţină scorul electoral de la alegerile locale. „Noi mizăm că la alegerile parlamentare să scoatem 17-18% în judeţul Cluj, ceea ce ar însemna să prindem două mandate de deputaţi şi unul de senator „, a spus Csomo Botond. De altfel, Botond (liderul UDMR Cluj şi consilier local al municipiului Cluj Napoca) visează şi el la un mandat de deputat: „10 ani am fost consilier local, desigur că acum mi-aş dori să trec într-o altă etapă”. Practic, Csomo Botond îl va înlocui pe actualul deputat Mate Andras Levente. Anul trecut, Mate a fost condamnat de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie la şase luni de închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de confilict de interese (fiind acuzat de procurori că şi-a angajat ilegal soţia în biroul parlamentar). „Personal n-am avut nicio discuţie cu Mate . El nu s-a mai înscris pe lista de candidaţi. Din presă am aflat că nu doreşte să mai candideze şi că vrea să se dedice activităţii sale de avocat”, a precizat Csoma Botond. A două candidată a UDMR pentru un mandat de deputat este Hegedus Csilla, fost secretar de stat în Ministerul Culturii.
