Pata Rât “îngroapă” România în datorii

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a declarat săptămâna trecută că “trebuie apăsat pe acceleraţie pentru realizarea de gropi de gunoi la standarde europene”. “În caz contrar, din 2010 vom scoate din buzunar 200 de mii de euro pe zi. Atât va trebui să plătim dacă nu rezolvăm această problemă”, spune Nemirschi.

Interzis în Europa

Conform ministrului mediului, în acest moment 94% din gropile de gunoi din România nu sunt construite conform standardelor europene. “Accesarea de fonduri europene este principala sursă de venit pentru rezolvarea acestor probleme. Dar asta nu înseamnă să prezentăm doar hârtii şi studii de fezabilitate. Autorităţile locale trebuie să realizeze rampe ecologice”, declară Nemirschi.  

Traseele rampei ecologice

Dintre gropile de gunoi neconforme cu standardele europene fac parte şi rampa de la Pata Rât, dar şi celelalte gropi din judeţ: de la Gherla, Huedin şi Câmpia Turzii. Consiliul Judeţean are în sarcină închiderea acestor gropi şi construirea unei rampe ecologice. Rampa ecologică a Clujului a fost subiect de campanie electorală încă din anul 2004, dar până acum nu s-a făcut niciun demers concret în acest sens. Groapa de gunoi de la Pata Rât a primit aviz de închidere încă din anul 2002, însă termenele au fost amânate de la un an la altul. Primele două variante propuse iniţial de Consiliul Judeţean vizau fie amplasarea unei rampe ecologice în comuna Ploscoş, fie depozitarea deşeurilor la Oradea, unde există deja un depozit în conformitate cu legislaţia europeană. Ambele locaţii au ajuns însă istorie. Ulterior, Consiliul Judeţean, condus de către liberalul Marius Nicoară la vremea respectivă, a venit cu o nouă soluţie- realizarea unei rampe ecologice în comuna Chinteni, satul Pădureni. Ministerul Mediului a aprobat atunci, prin programul ISPA, peste 20 de milioane de euro pentru fiecare judeţ în parte pentru realizarea acestor rampe ecologice. Cum această locaţie a fost găsită cu puţin timp înainte de alegeri, vechea administraţie judeţeană nu a mai avut timp să ducă la bun-sfârşit proiectul.

La vremuri noi, idei noi

După alegeri, PDL a câştigat şi preşedinţia Consiliului Judeţean, iar ideea de amplasare a rampei ecologice în comuna Chinteni nu a mai fost agreată. Noua administraţie a început propria evaluare a terenurilor existente pentru realizarea, nu a unei rampe ecologice, ci a unui depozit de colectare a deşeurilor. După mai bine de jumătate de an de la alegeri, a apărut şi soluţia- un teren situat în apropierea gropii de gunoi de la Pata Rât, aflat pe raza municipiului Cluj-Napoca, dar deţinut de către Primăria comunei Feleacu. Se pare că reprezentanţii comunei Feleacu sunt de acord să renunţe la acest teren pentru realizarea depozitului. Şi suprafaţa de deservire a fost modificată. Astfel, dacă, iniţial, se dorea realizarea unei rampe ecologice care să deservească doar municipiul Cluj-Napoca şi împrejurimile, acum, actualul Consiliu Judeţean, forţat, probabil, şi de timpul foarte scurt care a mai rămas, a decis ca depozitul să deservească întreg judeţul, celelalte trei gropi existente în acest moment la Gherla, Huedin şi Câmpia Turzii urmând să fie închise. Mai rămâne doar ca Ministerul Mediului să avizeze favorabil această locaţie, iar Consiliul Judeţean poate să dea drumul la lucrări. În ceea ce priveşte finanţarea, aceasta este deja asigurată de Uniunea Europeană, printr-un proiect în valoare de 42 de milioane de euro, ce include atât închiderea gropilor de gunoi din judeţ, cât şi realizarea depozitului ecologic de colectare a deşeurilor ce va deservi judeţul Cluj.

“Prima celulă, în iulie 2010”

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, este foarte încrezător în ceea ce priveşte respectarea termenelor date de Uniunea Europeană. Acesta estimează că în maxim două luni se vor demara lucrările pentru construirea depozitului, iar, până la mijlocul lunii iulie a anului viitor, prima celulă a depozitului să fie funcţională.  “Am identificat un teren pe raza municipiului Cluj-Napoca, în apropierea gropii de gunoi de la Pata Rât. Acest teren este în proprietatea comunei Feleacu. În maxim două luni vom şti dacă acest teren este viabil pentru acest depozit ecologic pentru deşeuri, deoarece trebuie avizat de către Ministerul Mediului. Dacă avizul va fi favorabil, vom da drumul lucrărilor. Este vorba despre un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 42 de milioane de euro. Acest proiect vizează închiderea gropilor de gunoi atât din Cluj-Napoca, cât şi din Gherla, Huedin şi Câmpia Turzii, iar, apoi, construirea unui depozit ecologic pentru deşeuri, care să deservească întreg judeţul. Avem ca termen de finalizare pentru prima celulă din acest depozit luna iulie a anului 2010”, ne-a declarat Tişe.

Scepticism

Mihaela Beu confirmă faptul că Uniunea Europeană a dat ca termen pentru închiderea gropilor neconforme anul 2010. “Finalul anului 2010 este termenul limită la care românii pot închide gropile de gunoi ce nu corespund cu reglementările europene”, spune Mihaela Beu, comisar-şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul Cluj. Aceasta s-a arătat  sceptică în privinţa finalizării proiectului la termen. “Sper să se reuşească ducerea la bun sfârşit a acestui proiect, pentru ca România să nu plătească amenzi către UE. Dar, din experienţa anterioară, sunt puţin sceptică. Suntem deja în 2009. La Arad, de exemplu, de la momentul în care a fost finalizat proiectul şi până la prima depozitare au trecut doi ani. Sperăm să nu fie şi cazul Clujului”, a declarat, pentru Gazeta, comisarul-şef.
 
Simona Curcian