Cu toţii ştim protestele dinaintea alegerilor prezidenţiale prin care Klaus Iohannis a devenit şeful Statului Român. Lumea a ieşit în stradă împotriva premierului de atunci, Victor Ponta. De la evenimentul respectiv, România a mai găzduit pe străzi şi în pieţe recentele manifestări împotriva Guvernului Grindeanu, provocate de faimoasa OUG 13. Însă dacă mergem puţin în spate, reamintim altă manifestaţie ce se petrecea la Cluj, în primăvara anului 2013: OCCUPY UBB.
Tratarea acestui subiect după patru ani de la eveniment survine după ce pe Hotelul Continental, din Cluj-Napoca- situat în apropierea sediului UBB, a apărut un mesaj ce dă de gândit.
Ocupăm o instituţie
În noaptea de 15 spre 16 februarie, la finalul protestelor – reduse la 150-200 de participanţi şi poate cel puţin tot atâţia reprezentanţi ai organelor statului – din faţă statuii lui Matia Corvin, clădirea fostului Hotel Continental, a fost inscripţionată sintagmă: „Primul pas spre revoluţie. #Ocupam o instituţie„.
Mesajul a fost înscris cu litere trasate după şabloane, completate cu litere scrise – cu spray – de mână. Textul a fost aşezat la înălţime deasupra copertinei de placaje care protejează trecătorii în cursul lucrărilor de renovare ale clădirii. Datorită tehnicii folosite pentru aşezarea mesajului şi a naturii copertinei, inscripţionarea mesajului cerea un suport -tip rampă – din partea unei auto-utilitare.
Singură instituţie clujeană „preluata” în timpul unei mişcări de tip Occupy a fost Universitatea Babeş-Bolyai în februarie 2013. Liderul acţiunii a fost Mihai Goţiu, actualmente senator USR vicepreşedintele Senatului României.
Atacul cibernetic de la UBB CLUJ
„Coincidenţă sau nu”, caracterul simultan al atacului informatic asupra UBB şi al aşezării mesajului Occupy pe Continental arată că riscurile de deturnare ale mişcărilor de protest sunt reale.
Mai exact, tot în ace noapte site-urile mai multor facultăţi din cadrul UBB Cluj au fost blocate. Acest lucru îl admit şi cei de la departamentul de Comunicare al instituţiei.
”A fost într-adevăr un atac cibernetic. Nu a putut fi oprit de IT-ştii noştri, a fost raportat la Ministerul Educaţiei, iar IT-ştii de acolo au reuşit la sfârşitul săptămânii trecute să blocheze atacul. Nu au fost pagube mari, doar pagina principala www.ubbcluj.ro nu a mai fost accesibilă, însă mail-urile au funcţionat. IT-ştii nu au reuşit să identifice de unde a provenit atacul”, a declarat Laura Irimieş, purtătorul de cuvânt al UBB Cluj.
În urmă cu patru ani se lupta pentru drepturi
Un grup de circa 30 de studenţi au ocupat, în primăvara anului 2013, sala ”Nicolae Iorga” din sediul central al UBB Cluj. Studenţii întraseră în sală refuză să plece cu toate că mai mulţi agenţi de poliţie s-au prezentat la faţa locului pentru a verifica ipoteza cum că aceste manifestări ar fi putut deveni violente.
”Universitatea se transformă tot mai mult într-o instituţie supra-securizată. Spaţiul care ar trebui să încurajeze circulaţia liberă a ideilor şi să fie un forum de dezbatere a devenit cu fiecare an tot mai închis, încremenit în practici care nu mai reflectă adevăratele probleme şi nevoi studenţeşti. În loc să reprezinte o pregătire pentru viaţă, Universitatea ne face dependenţi de un sistem socio-economic disfuncţional: învăţământul universitar este o marfă frumos împachetată şi servită unor studenţi-clienţi a căror unică valoare după absolvire este aceea de potenţiali angajaţi. Cel mai grav este, însă, că studenţii nu sunt încurajaţi, printr-un sistem participativ, să îşi facă auzite vocile.
Astfel, considerăm necesară revendicarea unui spaţiu autonom în interiorul Universităţii, în care vocile noastre se pot articula într-o dezbatere liberă, deschisă tuturor studenţilor. Toţi suntem responsabili pentru crearea unui viitor comun, în care aspiraţiile fiecăruia compun un proiect universitar care să formeze cetăţeni implicaţi şi critici, nu doar posesori de diplome.
Deoarece privim universitatea ca un bun comun şi nu ca o instituţie izolată de problemele societăţii, implicarea tuturor este atât necesară, cât şi binevenită – a studenţilor şi profesorilor din toate universităţile, personalului auxiliar universitar, liceenilor, absolvenţilor şi a oricărei persoane interesate. Fiind o dezbatere de la care nimeni nu este exclus, orice formă de discriminare este împotriva motivelor care au făcut-o necesară”, au precizat protestatarii în 2013.
Aceştia susţineau că Universitatea este ”a tuturor! Aceasta este o ocupare studenţească care nu se va încheia până când nu vom decide împreună asupra problemelor reale şi soluţiilor posibile. Din acest moment, părerea ta contează, atâta timp cât eşti aici!”.
Rectorul Ioan Aurel Pop le-a comunicat atunci că pot rămâne în sală pe perioada dorită, încurajându-i să folosească un dialog civilizat pentru a-şi face auzite cerinţele.
Conflictul s-a aplanat, dat fiind faptul că UBB Cluj a reuşit să le satisfacă, în mare parte, doleanţele.
Substratul şi candidatul
Mulţi dintre studenţii de atunci, ce protestau în sala UBB Cluj au devenit astăzi formatori de opinie prin intermediul diferitor cariere alese sau ”predate la cheie”. Însă, lăsând la o parte acest aspect, au existat numeroase zvonuri ce susţineau că anumiţi studenţi erau influenţaţi de susţinătorii unui candidat la funcţia de Rector al UBB, ce pierduse alegerile pentru şefia instituţiei. Potrivit surselor, era vorba de ”tabăra lui Daniel David”. Cel din urmă a şi vorbit în cadrul unui atelier, ce s-a derulat în perioada protestelor, despre sistemul Bologna inspirându-i pe elevi să ducă demersurile mai departe.
Goţiu senatorul de acum, instigatorul de atunci
Jurnalistul Costin Andrieş, consemna în acea perioadă cum a văzut el evenimentul Occupy UBB Cluj. Unul dintre aspectele sesizate de acesta pe site-ul ”În Linie Dreaptă” era că actualul senator din partea USR, Mihai Goţiu se număra printre cei care ar fi instigat studenţii la violenţă. Reamintim că termenul de Occupy a fost folosit de Goţiu şi în activităţile sale împreună cu ”partenerul în crime” actual deputat USR- Adrian Dohotaru, în manifestările de la Roşia Montană.
„Impresia mea despre eveniment, atât cât am apucat să văd din el: o tatonare a terenului, mobilizarea studenţilor, crearea unui precedent. A fost un succes prin însuşi faptul că a avut peste 100 de studenţi prezenţi, studenţi care au fost expuşi, chiar absorbiţi, de ideile lui Cornel Vîlcu şi ale celorlalţi „Mânioşi” (doi dintre ei, Mihnea Blidariu şi Mihai Goţiu, fani entuziaşti ai „Primăverii arabe”, adică ai revoltei violenţe – Gotiu, Mihnea, Cornel ) . Ideile „neconvenţionale” diseminate în amfiteatrul de la UBB fac parte din repertoriul clasic şi cât se poate de convenţional al stângii — mai mulţi bani de la stat, mai multă implicare a statului în educaţie! În mare, evenimentul mi-a lăsat impresia unei întâlniri a sectanţilor din Jonestown, soartă pe care nu le-o doresc” prezenta Andrieş.
Şi totuşi…
La patru ani de la eveniment, apare sintagma pe Hotelul Continental: „Primul pas spre revoluţie. #Ocupam o instituţie”. Studenţii de atunci…sunt oamenii ce azi învârt bani cu sacii. Că de, Mihnea Blidariu era ajutat de Bogdan Mircea Buta( cel de la Greenpace), în 2011 să deruleze protestul „Ocupaţi Conti (fostul Hotel Continental) pre-ocupaţi Clujul”. Aceştia au ocupat simbolic în 7 noiembrie 2011 clădirea „Conti” din Piaţa Unirii, în semn de protest faţă de exploatarea auriferă de la Roşia Montană. Unele prietenii au rezistat, altele ba.
Occupy, SIE, Masoneria şi Adrian Dohotaru
Legăturile deputatului USR Adrian Dohotaru cu SIE şi masoneria sunt unele foarte strânse, dat fiind faptul că unchiul acestuia a fost agent diplomat şi consilier al fostului preşedinte Ion Iliescu. De altfel Masoneria l-a cinstit pe unchiul deputatului, Adrian Dohotaru a fost cinstit printr-o Lojă ce îi poartă numele. Şi cum misterele nu se încheie aici, multe aspecte cu privire la moartea diplomatului nu au fost făcute publice.
Activitatea unchiului se reflectă şi în interesele actualului deputat USR, care are un CV impresionat.
La categoria ”Competenţe şi abilităţi sociale”, useristul menţionează că a participant la cursul de Jurnalism Electoral predat de fostul consilier prezidenţial şi director SIE Claudiu Săftoiu în martie 2006.
De aici, spune el, a dobândit o capacitate ridicată de relaţionare.
