Mod dificil de funcţionare a instituţiei Judecătoria Cluj-Napoca după ce magistraţii de la CSM au refuzat patru transferuri. Purtătorul de cuvânt al instituţiei de la Cluj susţine că s-au făcut nenumărate demersuri pentru a se modifica organigrama şi implicit să fie mai mulţi judecători, însă fără o victorie în acest sens.
Patru judecători s-au cerut la Cluj-Napoca
Patru femei de la instanţele de judecată din diferite regiuni ale României au cerut Consiliului Superior al Magistraturii să se transfere la Judecătoria Cluj-Napoca. Vorbim de Adina Iulia Ferencz de la Judecătoria Târgu Mureş, Lar Maria Daniela de la Judecătoria Zalău, Litean Andreea Iuliana de la Judecătoria Suceava şi Laura Tivadar de la Judecătoria Dej.
Judecătoarea Andreea Iuliana Litean a fost numită pe actuala funcţie de la Suceava de către însuşi Klaus Iohannis prin decret prezidenţial alături de Anca Zăgan şi Lucia Scripcariu, în 2016.
Cât despre magistratul de la Judecătoria Dej, Laura Tivadar a încercat şi în valul din toamna anului trecut să se transfere la Cluj-Napoca însă, ca şi acum nu a reuşit. La fel ca în cazul acesteia, Maria Lar se a mai cerut odată transferul la Cluj în urmă cu doi ani. Ea ocupa funcţia de judecător la Zalău încă din 2011
Însă decizia CSM a fost neclintită: vot în unanimitate pentru respingerea cererilor de transfer.
Organigramă defectă
La nivelul Judecătoriei Cluj-Napoca, schema de personal include 45 de posturi de judecători: pentru Secţia penală exista nouă posturi, iar restul de 36 sunt la Secţia civilă. Dat fiind decizia în unanimitate dată de CSM cu privire la transferurile judecătoarelor, Gazeta de Cluj a cerut un punct de vedere din partea purtătorului de cuvânt al Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care am solicitat să ni se comunice care este organigrama la ora actuală.
„Un singur post este vacant, cel aferent funcţiei de vicepreşedinte (care se poate ocupa prin concurs). Trebuie menţionat că pe funcţia de vicepreşedinte este delegat un judecător din cadrul Tribunalului Cluj, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Secţiei civile a Judecătoriei Cluj-Napoca. Aceeaşi era situaţia şi la momentul soluţionării cererilor de transfer către CSM- Secţia pentru judecători, prin hotărârea menţionată de dumneavoastră ” explică judecătorul Mihai Ştefan Ghica.
Acesta susţine că în repetate rânduri instituţia a cerut să fie suplimentate posturile pentru secţiile existente deoarece volumul de muncă este foarte mare.
„În prezent, Judecătoria Cluj-Napoca funcţionează 42 de judecători, deoarece doi judecători de la Secţia civilă se află în concediu de maternitate/creşterea copilului, un judecător din Secţia penală este delegat la Ministerul Afacerilor Externe pe o durată de trei ani şi un judecător de la Tribunal care ocupă temporar funcţia de vicepreşedinte. Astfel, Secţia civilă funcţionează cu 35 de judecători, iar Secţia penală de 8 judecători”.
Secţia penală şi-a dublat responsabilitatea
Potrivit statisticilor oficiale, volumul de activitate al Secţiei penale de la Judecătoria Cluj-Napoca s-a dublat, cu toate că numărul judecătorilor a rămas acelaşi.
„În comparaţie cu anul 2015, volumul de activitate al Judecătoriei Cluj-Napoca a crescut în anul 2016 cu 5,92%, astfel activitatea Secţiei civile cu 1,06%, iar cea a Secţiei penale cu 57,63% în contextul în care schema de personal a rămas nemodificată de mai mulţi ani” recunoaşte reprezentantul instanţei.
Această situaţie a influenţat negativ operativitatea soluţionării cauzelor în special în cadrul Secţiei penale. O tendinţă similară de creştere a volumului de activitate se înregistrează, în continuare, şi în acest an, cu preponderenţă la nivelul Secţiei penale.
„Referitor la demersurile efectuate de Judecătoria Cluj-Napoca pentru modificarea schemei de personal, în anul 2016, s-a solicitat mărirea schemei în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii trebuia să distribuie la nivelul instanţelor de pe întreg teritoriul României, un număr mare de posturi noi de judecător. În cadrul acelei distribuiri Judecătoria Cluj-Napoca nu a mai primit nici un post de judecător, organigrama rămânând neschimbată. Criteriile avute în vedere de Consiliu pot fi solicitate direct acestei autorităţi publice” explică judecătorul Ghica.
Problema re-semnalată de Curtea de Apel Cluj
Dat fiind faptul că Judecătoria Cluj-Napoca funcţionează în aria Curţii de Apel Cluj-instanţă superioară ce are în subordine alte trei judeţe: Maramureş, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud – în raportul întocmit de CA pentru ultimul an se reflectă faptul că judecătorii nu mai fac faţă volumului de lucru.
„Creşterea numărului de dosare nou intrate în anul 2016, în raport cu anul 2015, a fost determinată, în principal, de o creştere semnificativă a numărului de dosare nou intrate la nivel de judecătorii, unde, în anul 2016, au fost înregistrate 101.438 dosare nou intrate, faţă de 87.924 dosare în anul 2015. Constatăm că şi la nivelul tribunalelor a existat, în anul 2016, o uşoară creştere faţă de anul precedent, când numărul dosarelor nou intrate a fost de 29.968, faţă de 31.327, în anul 2016” se arată în raport.
La Judecătoria Cluj-Napoca stocul iniţial la sfârşitul anului 2015 era de 9.984 de dosare. În 2016 au INTRAT nu mai puţin de 27.934 de dosare volumul de activitate efectiv ajungând la aproape 38 de mii.
Soluţii provizorii
În prezent, se încearcă delegarea unor judecători de la alte instanţe, respectiv obţinerea unui post din fondul de rezervă. Transferul nu este o variantă posibilă, întrucât posturile de judecător cu funcţie de execuţie existente în schema de personal sunt în prezent ocupate.
Însă s-a ajuns la faptul că în medie, la Judecătoria Cluj-Napoca un magistrat soluţionează peste 2.500 de dosare într-un an. Şi, revenind la ipoteza iniţială, cu toate cele enumerate mai sus, CSM refuză în unanimitate transferurile către instanţa de la Cluj-Napoca.
