PE cere SUA eliminarea vizelor pentru toate statele UE

În raportul elaborat de eurodeputatul Francisco Jose Millan Mon (PPE-DE, Spania) referitor la relaţiile transatlantice, se precizează că problema eliminării vizelor trebuie să reprezinte pentru Comisia Europeană o prioritate a dialogului cu noua administraţie americană. Membrii Parlamentului European invită UE şi SUA să dezvolte o strategie comună privind cele şase state din estul Europei (Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus), vizate de Politica europeană de vecinătate, pentru a ajunge la rezultate concrete şi durabile în implementarea noului Parteneriat Estic şi în Sinergia Mării Negre. Parlamentul European salută întâlnirea la nivel înalt ce urmează să aibă loc la Praga, la 5 aprilie 2009, între preşedintele american Bracak Obama şi cei 27 de şefi de state şi de guverne ale UE şi speră că această reuniune va da un puternic impuls consolidării relaţiei transatlantice şi stabilirii unei agende comune. În raportul PE se mai precizează că, pentru a îmbunătăţi şi a reînnoi cadrul relaţiei transatlantice, Noua Agendă Transatlantică (NAT), care datează din 1995, ar trebui înlocuită cu un nou Acord Transatlantic de Parteneriat, care să ofere relaţiei o baza mai stabilă şi actualizată. Noul acord ar trebui să creeze un organ de consultare şi coordonare sistematică la nivel înalt, privind politica externă şi de securitate. PE recomandă ca acest organ să fie prezidat, pentru UE, de Înaltul reprezentant pentru Politică Externă sau de vicepreşedintele Comisiei Europene şi, pentru SUA, de secretarul de Stat, şi să se reunească cel puţin o dată la trei luni, fără a aduce prejudicii contactelor neoficiale. Acest mecanism ar putea fi denumit Consiliul Politic Transatlantic (CPT). Pentru realizarea unei pieţe transatlantice unificate până în 2015, PE consideră că trebuie analizate obstacolele existente în calea integrarii economice şi îndeamnă Comisia Europeană să elaboreze o foaie de parcurs detaliată, conţinând aceste obstacole, care trebuie eliminate în vederea respectării datei-ţintă. Potrivit raportului PE, Consiliul Economic Transatlantic (CET) reprezintă un important cadru de cooperare macroeconomică între ambii parteneri şi încurajează instituţiile monetare competente să îşi consolideze coordonarea. În special în domenii precum investiţiile, standardele de contabilitate, aspectele de reglementare, siguranţa produselor importate şi aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, îmbunătăţirea cooperării a cunoscut deja un progres semnificativ, care trebuie continuat, în opinia PE. Raportul susţine adoptarea unor reglementări care să garanteze competiţia, să asigure mai multă transparenţă şi o supraveghere efectivă a produselor, a instituţiilor şi a pieţelor financiare, şi care să creeze modele comune de gestionare a riscului, în conformitate cu acordurile încheiate la summitul G20 din noiembrie 2008. Deputaţii europeni solicită îmbunătăţirea cooperării între organismele de supraveghere, pentru urmărirea activităţilor instituţiilor financiare transfrontaliere şi evitarea acţiunilor întreprinse de instituţiile financiare cu sediul în jurisdicţii necooperante şi netransparente. Ei mai cer şi eliminarea "paradisurilor fiscale". Europarlamentarii salută angajamentul ferm asumat de noul preşedinte al SUA privind combaterea schimbărilor climatice. Potrivit raportului, UE şi SUA trebuie să încheie, la Conferinţa de la Copenhaga, care urmează să aibă loc în 2009, un acord ambiţios pentru perioada ulterioară anului 2012, acord la care să participe toate ţările care generează volume importante de gaze cu efect de seră. Membrii PE solicită UE şi SUA să coopereze mai strâns în sectorul energetic. Pe lista de priorităţi ar trebui să fie înscrise coordonarea eficientă a poziţiilor lor faţă de ţările producătoare şi creşterea diversităţii în materie de aprovizionare, resurse si transport. În acelaşi timp, raportul menţionează necesitatea unei cooperări ştiinţifice şi tehnologice mai strânse în domeniul energiei şi al eficienţei energetice. Raportul PE a fost adoptat cu 503 voturi pentru, 51 împotrivă şi 10 abţineri. (A.M.)