Pentru cine tragi ceasul, Obama?

Am revenit în tara dupa sase ani de "autoexil" economic în Insula de Smarald a mândrilor de irlandezi, tara tuturor ploilor din aceasta parte a lumii. Sase ani de învatat pe propria-mi spinare ce înseamna capitalismul salbatic, la el în vizuina. Sase ani care au desenat riduri adânci pe frunte si primele fire albe pe crestet. Mult mai important însa mi se pare ce s-a petrecut inauntrul meu, acolo unde meca­nismul care pune în miscare gânduri, simturi, idei, mentalitati a fost înlo­cuit, piesa cu piesa, de un resort nou. Dupa cativa ani de carat în carca tone de capitalism la sac pe santierul numit, fantezist, Uniunea Europeana, descoperi ca motivatia care te trezeste dimineata, care te împinge înainte, nu mai e doar instinctul de supravietuire, mostenire grea lasata, prin parinti, de flagelul comunist. Treptat, creste in tine dorinta de a acumula, de a "tranzactiona", de a urca o scara a valorilor, de a merge drept, vioi, pe propriile picioare, pana la tinta, de a pune ban peste ban, idee peste idee, vis peste vis, un fel de implinire a parsivului salut electoral care a decis prezi­den­tialele trecute: Sa traiti bine!".
Am patit asta si în mine cred ca se regasesc majoritatea celor câteva mi­lioane de români aflati la munca prin strainatati, goniti acum spre casa de criza internationala. In cuptorul interior se desfasoara, ireversibil, tranzitia de la schilodul pui de gostat comunist la tantosul cocos steroidizat capitalist. Iata noul nostru resort, inventat si folosit de sute de ani în alte parti, dar atât de nou si de greu de înteles pentru generatiile pustiite de comunisti din aceasta parte trista a Europei. Acesta ar trebui sa fie motorul fiecaruia dintre noi. Din pacate, în România capitalismul se bâjbâie, pe când în Occident se preda în universitati, pe strada, pe santiere, se învata la foc automat.
Pe scurt, simplist, dupa sapte halbe de Guiness, irlandezii definesc corect ce au înteles ei din capitalism: muncesti pe rupte si traiesti bine (sâc!), dar cu doua conditii: sa nu te droghezi si sa nu împusti pe nimeni.

A treia conditie o descopera si ei acum: sa înveti sa astepti tsunami-urile economice periodice, caracteristica de baza a capitalismului.
Cu lectia învatata, acum trei luni, m-am "autoexilat" în propria-mi tara. Singura tara din lume care tine criza economica la granita, politicienii închizând poarta pentru ca au treburi electorale importante de rezolvat!

Resortul meu functioneaza, deocamdata, ca un ceas elvetian de dinainte de criza. Inca n-a patruns praful românesc la el, îmi spun prietenii. La fel, sper ca functioneaza cele ale altor "drumeti" care-si cauta, astazi, calea spre casa.
Providential, poate, noul ceasornicar din spatele tuturor resorturilor, presedintele SUA Barack Obama, a anuntat o resetare totala a orologiului economic si politic mondial.

Am credinta ca nu e vorba doar de umor negru!

Alin BOLBOS