Peste 40 de clujeni au “tocit” fotoliul de primarie
Una dintre istoriile alternative ale Clujului poate fi tradusa prin primarii care au condus orasul, incepand de la perioada in care Cluj Napoca facea parte din administratia regatului Ungariei, pana in momentul de fata, cand orasul este condus de Emil Boc, pentru a treia oara. Daca primul primar al orasului, a ocupat aceasta functie pentru o perioada de 6 ani, cel mai recent primar vine la servici de 7 ani. Imediat dupa perioada comunista, Clujul a fost condus de un poet pentru ca la scurt timp sa intre in “epoca Funar”. Insa, cel mai longeviv primar nu a fost simpatizantul Romaniei Mari, ci maghiarul Szvacsina Geza, care a condus orasul timp de peste 15 ani.
Multi dintre clujeni se mandresc cu fibiraul, judele, polgarmesterul sau, pe intelesul tuturor, cu primarul orasului. Din orice colt al orasului ai privi, primarul este un personaj extrem de important care, pentru unii lasa drumurile fara canalizare, pentru altii peticeste gropile, cheltuieste banii pe concerte, pensionari, comisioane, panselute ori mici si bere. Acest “uns” al urbei are o istorie relativ recenta. care a inceput la jumatatea anilor 1800, cand in perioada Marelui Principat al Transilvaniei, József Pataki a fost ca primar (1861 – 1867).Inainte de 1800, exista o serie de documente care atesta ca in Cluj Napoca au existat juzi, insa numele acestora nu a fost pastrat. Urmatorul primar a fost Zsigmond Szentkirályi care a ocupat aceasta functie in perioada 1867 (1 septembrie) – 1868. Intre 1868 si 1874, numele primarul nu este cunoscut, dar din 1 februarie 1874 si pana in 1 septembrie 1880, primar a fost Simon Elek. Urmatorul primar a fost Haller Károly (1 august 1884 – 1 mai 1886), la randul lui urmat de Albach Géza, care a stat la conducerea orasului pana in 30 iunie 1898. A urmat cel mai longeviv primar al Clujului, Szvacsina Géza care a condus Clujul mai bine de 15 ani (1 iulie 1898 – 30 noiembrie 1913). In perioada Imperiului Austro-Ungar, ultimul primar imperial a fost Haller Gusztáv, cu un mandat de cinci ani, pana in 24 decembrie 1918. In data de 18 ianuarie 1919 a fost invitat de prefectul Valentin Porutiu, numit de Consiliul Dirigent, sa depuna juramant de credinta regelui Romaniei. In aceeasi, dar si o zi mai tarziu, a declarat ca ramane credincios guvernului maghiar, care detine puterea executiva in baza tratatului de armistitiu din 1918. A declarat ca nu recunoaste autoritatea Consiliului Dirigent de la Sibiu. In data de 19 ianuarie 1919 a fost somat din nou sa depuna juramantul cerut, iar in urma refuzului repetat, a fost declarat demisionat din functia de primar, iar in locul sau, la propunerea prefectului, Consiliul Dirigent al Transilvaniei l-a numit pe Iulian Pop.
Romanii din fotoliul primariei clujene
Primul primar roman, Iulian Pop (19 ianuarie 1919 – 13 aprilie 1923) de profesie avocat, si-a terminat mandatul cu o demisie din functie. Pe durata mandatului sau a fost inaugurata Universitatea Romaneasca din Cluj, Dacia Superioara, s-a inceput introducerea gazului metan, a fost dezvelita Statuia Lupa Capitolina, a fost construit podul peste Somes din Piata Mihai Viteazul si au fost efectuate lucrari masive de refacere a strazilor si scolilor. De asemenea, pe perioada mandatului lui a inceput constructia podului peste Somes si a fost dezvelit monumentul Lupoaicei, care este un dar al Primariei din Roma, statuia fiind o copie fidela a Lupei Capitolina. dupa demisia lui Pop, o scurta perioada de timp functia a fost exercitata de Aurel Moga. La 1 mai 1923 s-au organizat alegeri in urma carora a fost ales Octavian Utalea care a fost primar pana in 14 martie 1926. Printre realizarile mandatului sau se numara deschiderea unui Cerc Militar in Palatul Reduta si infiintarea unei Scoli de Arte Frumoase (actuala Scoala de Arte Plastice) in Parcul Central. A urmat cursurile facultatii de drept la Universitatea Franz Josef din Cluj, pe care a absolvit-o in 1906. A urmat o cariera militara si s-a implicat foarte activ in miscarea de eliberare nationala a romanilor din Transilvania, fiind prezent si la Marea Adunare Nationala de la 1 Decembrie 1918. Pe langa functia de primar al Clujului, a detinut si alte functii administrative, cum ar fi cea de prefect al Clujului. A fost unul dintre membrii "Astrei" si membru in Societatea de lectura "Virtus Romana Rediviva". Dupa Utalea, in functie a urmat Theodor Mihali (21 aprilie 1926 – 21 octombrie 1926, respectiv 23 iunie 1927 – 24 iulie 1931). Mihali s-a nascut in Prislop, Maramures, a fost avocat si doctor in drept, iar sub conducerea sa s-a asfaltat o parte din strazile din centrul Clujului, s-au consolidat cu beton malurile Somesului, s-a terminat constructia podului si au inceput demersurile pentru linia aeriana Bucuresti – Cluj – Oradea. Mandatului lui s-a intercalat cu mandatul scurt al lui Vasile Osvada (21 octombrie 1926 – 23 iunie 1927) care a fost economist si publicist. Coriolan Tataru (n. 1889, Sinteregut, azi Corneni – d. 22 ianuarie 1957, Cluj) a fost primar al municipiului Cluj in perioada 24 iulie 1931 – 31 ianuarie 1932, de profesie medic dermatolog. A fost preocupat de ameliorarea nivelului de sanatate publica si de formarea unui personal medical de calitate. A pus la Cluj bazele unui muzeu dermatologic. In anul 1931 a fost ales deputat. In functie urmeaza Sebastian Bornemisa (n. 12 iunie 1890, Burjuc – d. 16 iulie 1953, inchisoarea Sighet) care a fost un publicist si om politic roman. A fost primar al municipiului Cluj intre 1 februarie-11 iunie 1932, respectiv intre anii 1938-1940. Pentru scurt timp, in perioada iunie1932 – noiembrie 1933, a fost primar si Victor Deleu care s-a nascut in Pericei, Salaj, a fost doctor in drept, a participat ca delegat la Adunarea de la Alba Iulia din 1918 si a fost secretar general in Consiliul Dirigent, ca sef al Politiei Romane. Urmatorul mandat a fost ocupat de filologul Nicolae Draganu (8 noiembrie 1933 – ianuarie 1938). El s-a nascut la Zagra, in Bistrita-Nasaud, si a fost filolog, lingvist, istoric literar si membru al Academiei, participand la elaborarea Dictionarului limbii romane. A fost bursier din fondurile graniceresti, studiaza filologia clasica si limba romana la Universitatea din Budapesta. Doctor in filologie romana cu teza Compunerea cuvintelor romanesti (1906). Obtine atestatul in limba si literatura latina, greaca si romana, fiind promovat profesor ordinar la liceul din Nasaud. Este abilitat ca docent la Universitatea din Cluj (1916), iar dupa Marea Unire participa la reorganizarea acesteia. Profesor de limba si literatura romana veche la Facultatea de Litere si Filosofie din Cluj. Face parte din colectivul Muzeului Limbii Romane, intemeiat de Sextil Puscariu, la Cluj, in 1919, unde participa la elaborarea Dictionarului limbii romane. Preocupari de filologie, lexicologie, onomastica, sintaxa si istorie literara. Primar al municipiului Cluj intre anii 1933-1938. Dupa acest mandat, in functia de primar, pentru circa o luna (1 ianuarie-13 februarie 1938), a fost numit Laurian Gabor, succedat tot pentru putin timp de Richard Filipescu, care a inceput lucrarile de consolidare a stancilor de pe Cetatuie. Sebastian Bornemisa (n. 12 iunie 1890, Burjuc – d. 16 iulie 1953, inchisoarea Sighet) a fost primar al municipiului Cluj intre 1 februarie-11 iunie 1932, respectiv intre anii 1938-1940, publicist si om politic.
Doi nazisti si multi comunisti
Dupa dictatul de la Viena, cand Ardealul a fost ocupat, au urmat Vasarhelyi Lászlo (1940-1941) si Keledy Tibor (1941 – 1944). In timpul mandatului lui Keledy, evreii au avut de suferit, fiind trimisi in ghetoul construit in zona fabricii de caramida. Dupa terminarea razboiului, primarul primar comunist al Clujului a fost Ioan Demeter, nascut János Demeter, (n. 1908) A fost membru marcant in U.P.M. si P.C.R. si unul din membrii fondatori ai revistei „Erdélyi Fiatalok” (1930-1940).In 1949, fiind decanul Facultatii de stiinte Juridico-Administrative cu limba de predare maghiara din R. P. R., depune ca martor al apararii in procesul de spionaj economic contra lui Solvan Vitianu Solomon de la Winterthur in Elvetia. Aici face declaratii propagandistice, subliniind intre altele ”regimul democratic” si libertatile de care se bucura nationalitatile conlocuitoare in R.P.R. fata de asuprirea nationala la care erau supuse sub regimul fostelor partide asa zise „istorice”, neaducand insa nici o contributie concreta in favoarea acuzatului. Acest ”regim democratic” il condamna politic la numai un an mai tarziu, in 1950, deoarece se afla in stranse relatii cu grupul Lajos Jordáky. In 1968 este reabilitat printr-o hotarare CC al PCR. Urmatorul primar (1944 – 1945.), Tudor Bugnariu a fost ginerele lui Lucian Blaga. A facut cariera la Universitatea din Cluj. Prieten cu D. D. Rosca, tot filosof, traducatorul lui Hegel in franceza, si el profesor la aceeasi universitate ca Bugnariu. Este absolvent al facultatii de litere si filozofie din Cluj si asistent suplinitor la catedra de limba si literatura veche romana (1 sept.1932-1 iul.1933). Datorita activitatii sale de „stanga” (redactor al publicatiei „Alte zari”, membru in Comitetul Antifascist al tineretului din Cluj, etc.) este scos din invatamant. In 1940, a fost internat in lagarele de la Caracal si Someseni, iar dupa 23 august 1944 a devenit primar al Clujului. A urmat Gheorghe Chintezanu care a fost primar al municipiului Cluj-Napoca in perioada 1946 – 1952, Petre Jurca (1952 – 1957), Aurel Duca (1957 – 1960), Gheorghe Lapadeanu (1960 – 1968), Remus Bucsa (1968 – 1975), criticul literar Constantin Crisan (1975 – 1983), Constantin Chirila (1983-1985), Nicolae Preda (1985 – 1986) si Gheorghe Cordea (1986 – 1989), toti fiind o pleiada de primari comunisti in mandatul carora orasul s-a innegrit, vechile cladiri istorice nu au mai fost reabilitate iar viata clujenilor a fost rationalizata pana la Revolutie.
Postcomunistii arestati, fara experienta, sovini si de la tara
Primul primar care a fost pus in functie dupa ce clujenii au strigat “Jos Ceausescu”, a fost Ioan Pop, profesor universitar, teoretician al avangardei literare, poet, critic si istoric literar. El este criticul al carui destin se leaga de existenta revistei Echinox. A condus revista timp de 17 ani (1969-1973 in calitate de redactor sef, 1973-1986 in calitate de director al publicatiei). A ocupat functia doar un an pentru ca dupa el in functie sa fie numit economistul Alexandru Serban, care a stat in acest post tot un an de zile. Urmatorii primari democratici au fost Mihai Talpean (1990 – 1991), Teodor Groza (1991 – 1992). Din 1992 pana in 2004, Clujul intra in “epoca funariota”. Ca primar este ales Gheorghe Funar si odata cu ocuparea functiei, in oras incep sa se cristalizeze afacerile de casa ale primariei. Incepand cu mandatul lui Funar si pana in acest moment Clujul devine un oras controversat, unde romanii nu s-ar mai intelege cu maghiarii, unde s-a gandit construirea unui metrou si strapungerea dealului Feleac pentru realizarea unui tunel. Pe timpul lui Funar, pe de o parte orasul este vopsit tricolor, iar pe de alta parte, afacerile lui Sabin Funar, fiul primarului, cresc intr-un ritm spectaculos. Mandatul lui s-a remarcat prin numeroasele procese pe care le-a purtat impotriva unor intelectuali clujeni, jurnalisti, politicieni, pe care cel mai adesea i-a acuzat de insulta si de calomnie. Impotriva lui au fost initiate de asemenea numeroase actiuni penale, cel mai adesea pentru abuz in serviciu si, tot Funar l-a sustinut in public pe Ioan Stoica, fondatorul jocului piramidal Caritas. Cu toate acestea, Gheorghe Funar a rezistat in functie pana in 2004, cand conducerea orasului a fost preluata de Emil Boc, nascut la poalele Apusenilor intr-un satuc numit Rachitele. Boc a fost primar pana in 2009, cand a devenit prim ministru. El l-a propulsat in functie pe Sorin Apostu, originar din orasul Focsani (jud. Vrancea), care a ocupat functia de primar pana anul trecut, cand a fost arestat pentru acuzatii de coruptie. In locul lui Apostu a fost numit intr-un interimat Radu Moisin, de 30 ani, care a lucrat la un restaurant din oras si, potrivit CV-ului se remarca prin “imaginaţie şi creativitate”. Anul acesta, dupa organizarea alegerilor, in functia de primar a fost reales Emil Boc. Se poate observa ca, dupa anii 90, chiar daca orasul a evoluat din cauza inertiilor economice in care este angrenat, din punct de vedere moral si estetic clujenii si orasul lor par sa fie intr-o criza identitara asemanatoare cu cea a unui barbat cu burta si chelie care isi cumpara o masina sport. Timp de peste 20 de ani, clujenii au preferat sa aleaga ca oamenii care ii conduc sa aiba gulerul de la camasa murdar pentru ca nici ei nu se mai pot ridica la nivelul unei stachete care ar putea marca evolutia.
Evolutia administratiei
Potrivit legilor din 1864, 1874, 1882 si 1884, la nivel local functiona consiliul comunal si primarul, care era atat sef al executivului, cat si reprezentant al administratiei centrale. Apoi, conform Constitutiei din 1923, consiliile comunale erau alese prin vot universal, iar potrivit Constitutiei din 1938, comuna era administrata de consiliul local si de primar, dar consiliul avea un rol consultativ. Primarul era presedintele consiliului comunal si era numit de prefect sau de rege. Dupa venirea comunistilor, organele locale ale puterii, consiliile populare, erau, potrivit Constitutiei din 1965, alese prin vot universal. Atunci apar si functiile duble, de partid si de stat, cand primarul era si prim-secretar al partidului, si presedinte al consiliului popular. Dupa 1989 a existat o perioada in care primarii erau numiti de FSN si subordonati Guvernului. Acum, ei sunt alesi si raspund de bugetul local, planurile de organizare si dezvoltare urbanistica, investitii etc.
Razvan Robu
