Petru Prigoana: „Turismul reprezinta cea mai buna modalitate de a evolua”

 

Reporter: Comuna Măguri-Răcătău se situează într-o zonă care vă avantajează din punct de vedere turistic. În ce măsură vă ajută acest aspect în atragerea de fonduri, astfel încât comuna Măguri-Răcătău să devină o zonă turistică la standarde europene?

Petru Prigoană: Avem foarte multe proiecte de atragere de fonduri, suntem comuna cu cele mai multe proiecte din judeţ. Avem două proiecte SAPARD finalizate. Unul se referă la asfaltarea unui drum comunal şi unul la reabilitarea unui drum forestier. Anul trecut, în noiembrie, am încheiat aceste proiecte. Avem un proiect aprobat de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, pe măsura 322. Avem deja executantul, am trecut de toate achiziţiile şi suntem în faza de execuţie. Integratul pe care l-am semnat cu executantul presupune asfaltarea până în satul Măguri, peste patru kilometri, canalizarea pentru satul Măguri şi un utilaj de dezăpezit. Mai trebuie doar predat amplasamentul şi se pot apuca de treabă, dar, din păcate, până în primăvară nu se vor putea începe lucrările din cauza vremii.  Mai departe, avem un proiect depus la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, de şase milioane de euro, e un proiect mare, împreună cu Gilăul şi Mărişelul. Avem şi consultanţă foarte bună şi ne ajută mult. Zilele trecute am semnat contracte pentru lucrări de reparaţii la drumuri.

Rep.: Cu ce încercaţi să atrageţi turiştii în zonă? Vă bazaţi exclusiv pe ceea ce le oferă natura sau încercaţi să realizaţi obiective din ce în ce mai diversificate pentru a vă menţine competitivitatea?

P.P.: În urmă cu un an, am pornit demersurile pentru amenajarea unor pârtii de ski. Se lucrează deja la studiul de fezabilitate pentru acest proiect. Este o zonă extraordinară, zona Dobrin, un versant nordic la 1600 de metri, drum reabilitat prin SAPARD de 15 kilometri. Ar fi păcat să nu exploatăm zona respectivă. După ce finalizăm studiile, vom decide dacă realizăm noi proiectul sau căutăm un investitor. Terenul este extravilan, acum sunt nişte stâne, dar nu există construcţii legale. Terenul respectiv, de 25 de hectare, a mai fost propus pentru concesionare. A fost un investitor străin foarte interesat, ar fi vrut să facă un complex hotelier, cu bungalow-uri, trasee turistice, călărie, terenuri de sport, piscină. Era vorba de o investiţie de nouă milioane de euro. Problema a fost că, înainte cu câteva săptămâni de licitaţie, am aflat că era interesat să îi strămute pe locuitorii cu stânele şi nu am fost de acord cu acest lucru. Eu îi reprezint pe oameni şi nu pot să nu le respect activitatea. În viitor, o să le concesionăm terenul şi, pe lângă proiectul cu pârtiile de ski, vor putea să îşi comercializeze şi ei produsele. Sunt produse naturale, ar fi un câştig pentru cetăţenii din zonă. Există sursă de curent, de apă, s-ar putea face şi o staţie de epurare, deci condiţii sunt, nu ar fi o problemă.

Rep: Ce le oferiţi, în prezent, turiştilor? Există spaţii de cazare amenajate astfel încât aceştia să beneficieze de confort, chiar dacă sunt într-o zonă puţin mai „sălbatică”?

P.P.: Avem patru pensiuni în zonă şi se mai construiesc, vor fi multe, lumea e conştientă de potenţialul turistic al zonei. La Muntele Rece există o pensiune foarte frumoasă, cu bazin de creştere a păstrăvului, turiştii sunt încântaţi. Lumea vine şi la sfârşit de săptămână, iar pe perioada verii sunt turişti care îşi petrec mai mult timp în zonă. Pe lângă aceste pensiuni, avem un ansamblu folcloric, „Cununa Munţilor”. Sunt nişte tineri frumoşi şi bine pregătiţi, au participat la multe spectacole. În 4 octombrie organizăm un spectacol în Măguri, la care va participa şi ansamblul. Anul trecut am organizat un spectacol tematic. Am promovat portul tradiţional şi un festival de gastronomie. Anul acesta am stabilit că, în data de 14 septembrie, vom organiza festivalul „Fiii satului”. Mai mult, în comună mai există şi o biserică foarte frumoasă, în zona Dobrin. În fiecare an, pe 29 iunie, de sfântul Petru şi Pavel, se organizează o slujbă religioasă, iar la mănăstirea din Muntele Rece, „La Eroi”, pe 6 iulie se realizează o slujbă în cinstea eroilor, sunt şi defilări ale armatei, e un obicei frumos, la care participă şi oficialităţile. Vânătoarea e un sport care se practică în zona noastră. Sunt grupuri mari, chiar şi de străini, care aleg să vină în zona aceasta la vânătoare. Se vânează şi cerbi, porci mistreţi, în fiecare sezon, în funcţie de numărul animalelor. E o firmă care le monitorizează, le hrăneşte. Străinii care aleg să vâneze aici revin cu familiile în concediu.

Rep.: În ceea ce priveşte dezvoltarea comunei, aveţi şi alte proiecte sau intenţionaţi să vă axaţi exclusiv pe turism?

P.P.: Am vrea să ne axăm în principal pe turism. Ar fi potenţial pentru o carieră de piatră, dar astfel de proiecte schimbă peisajul, schimbă tot. Până acum, s-a exploatat materialul lemnos, dar s-a terminat şi cu această sursă de venit. Turismul reprezintă cea mai bună modalitate de a evolua. Măgurenii sunt nişte oameni foarte harnici şi muncitori. Au case foarte frumoase şi aranjate, care pot deveni oricând pensiuni. Avem Cheile Dumitresei, Împărăţia lui Zamolxe, o trecătoare foarte frumoasă, sunt foarte multe zone foarte frumoase. Povestea cu Zamolxe a pornit de la o doamnă profesoară, scriitoare, Maria Ioniţă. E pe Valea Răcătăului şi o rezervaţie botanică naturală. E o rezervaţie de urşi pe Valea Răcătăului, o specie de fluturi foarte rară, care trăiesc doar în câteva zone din ţară. Dacă infrastructura este bună, totul merge. Zona e extraordinară, după ce vom pune totul la punct va fi un turism incredibil. Infrastructura mai e încă problematică. Până anul trecut, drumurile din comună au fost destul de rele, dar trebuie să recunosc faptul că am o relaţie foarte bună cu preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, care ne-a ajutat enorm, s-au tot făcut reparaţii şi acum se poate circula. Până în Măguri s-a reparat drumul şi acum se poate ajunge şi acolo fără probleme.

Rep.: De obicei, tinerii din satele de munte aleg să părăsească comuna natală, în căutarea unei vieţi mai bune la oraş. Care este situaţia tinerilor din Măguri-Răcătău? De ce ar rămâne tinerii în comună?

P.P.: Este foarte mult tineret, mai ales în Măguri. Nu au plecat, ca şi în alte zone. Avem trei şcoli cu peste 120 de copii în fiecare şi încă cinci şcoli pentru clasele I-IV. Ca suprafaţă, e cea mai mare comună din judeţ şi printre cele mai mari din ţară. Ca număr de locuitori, nu e aceeaşi situaţie. Sunt aproximativ 2400 de oameni. E formată din trei sate, Răcătău, Măguri şi Muntele Rece, plus câteva cătune. Avem o asociaţie sportivă, în cadrul căreia tinerii pot practica fotbal, tenis de masă, tenis de câmp şi baschet. Fotbalul şi tenisul de masă se joacă aproape în fiecare săptămână. Se joacă şi şah, sunt interesaţi tinerii. Pe ordonanţa 7, am obţinut fonduri şi vom începe să construim o bază sportivă în Răcătău. Va fi un teren multifuncţional, cu terenuri de baschet, tenis şi mini-fotbal, plus grupuri sanitare şi vestiare. Va fi o bază sportivă care le va oferi copiilor şi tinerilor tot ce au nevoie.