Şomerii noştri, mai puţini decat ai lor
Piaţa romaneasca a muncii pare sa se puna pe picioare
Deşi, potrivit unor specialişti, ne pandeşte o noua recesiune, Romania a avut o evoluţie favorabila in ceea ce priveşte numarul de angajari şi scaderea ratei şomajului. Acest lucru s-ar datora insa disponibilizarilor masive din 2008 incoace şi nu unei reveniri spectaculoase a pieţei. Semnele sunt insa pozitive, şi din punct de vedere al ofertelor, şi al situaţiei ceva mai roz decat in unele state europene.
Evoluţia ratelor şomajului şi angajarilor facute in ultimul an in Romania este una cel puţin interesanta, daca stam sa comparam cu situaţia la nivel european. O analiza a saptamanalului Capital arata ca, in timp ce in intreaga Europa şomajul a crescut in ultimul an, iar numarul de angajaţi a scazut proporţional, in Romania fenomenul este exact invers.
Analiza jurnaliştilor economici se concentreaza, in primul rand, pe cele doua domenii in care Romania face nota discordanta cu restul continentului, şi anume retail-ul şi construcţiile. In ultimul an, in acest al doilea sector, producţia a scazut, la nivelul UE, cu 5,1%, cu cele mai mari scaderi inregistrate in Italia şi Slovacia, cu o reducere de peste 15%. Cu toate acestea, Romania a inregistrat, din acest punct de vedere, o creştere accelerata, de aproape 23%, care este intr-adevar un caz singular, dat fiind ca urmatorul stat ca performanţe este Polonia, cu un avans de 9,7%.
Asta nu inseamna neaparat ca mai mulţi oameni au fost angajaţi in construcţii decat inainte de inceperea recesiunii. Capital arata ca doar in trei ani, intre primul trimestru din 2008 şi acelaşi interval din 2011, sectorul autohton al construcţiilor a pierdut 27,3% din totalul forţei de munca, faţa de sub 10%, cat a fost media UE. Prin urmare, daca in restul ţarilor concedierile s-au facut constant şi in trepte, in Romania numarul de locuri din acest domeniu a scazut considerabil, concretizat prin disponibilizari masive si abrupte. Astfel ca angajarile din ultimul an sunt un indicator al faptului ca societaţile işi reiau activitatea de baza, şi nu un indiciu ca economia şi-a revenit, manifestat printr-un boom real al acestui sector.
Se poarta part-time
Al doilea domeniu la care fac referire jurnaliştii de la Capital este retail-ul. In Europa, acesta a fost sectorul care a inregistrat, in ultimul an, cele mai numeroase disponibilizari. In paralel, in Romania, retail-ul a absorbit inca 25.000 de angajaţi. Aceasta se datoreaza faptului ca, spun specialiştii, niciuna dintre marile companii internaţionale care au recurs la concedieri masive, Schlecker, al carei faliment care a lasat pe drumuri 11.700 de oameni, Neckermann sau Clinton Cards, nu este prezenta pe piaţa noastra.
Un alt element care face diferenţa este faptul ca pentru retailerii autohtoni, 2011 a fost anul reinceperii investiţiilor dupa pauza luata in timpul anilor de recesiune, iar lanţurile de magazine care nu şi-au reluat expansiunea anul trecut au fost chiar puţine.
In sectorul sanitar, insa, treburile stau invers. Per total Uniune, din 2008 şi pana acum au fost create peste un milion de slujbe in domeniul medical. In Romania, in ultimii patru ani, efectivul salariaţilor din sanatate a scazut constant, numai in ultimele 12 luni randurile acestora subţiindu-se cu aproape 20.000 de oameni. Faptul ca posturile sunt blocate, iar medicii emigreaza masiv spre vest nu ofera perspective optimiste pentru evoluţia acestui sector.
Felul in care a evoluat piaţa locurilor de munca in Romania este pus pe seama reglementarii muncii temporare, legiferata odata cu varianta de anul trecut a Codului muncii. Aceasta masura nu a fost primita cu braţele deschise de sindicate, care vad in lucrul pe perioada determinata un alt nume pentru sclavagism.
Oferte pentru clujeni
Cei de la publicaţia financiara arata insa ca statisticile europene deseneaza o alta imagine a acestei forme de angajare. Potrivit ultimului buletin UE privind piaţa muncii, Romania avea, in luna aprilie, cea mai mica pondere a angajaţilor cu contracte temporare de pe continent: 1,5% din totalul forţei de munca. Spre comparaţie, Bulgaria raporteaza o cifra de 4,1%, Ungaria şi Cehia, in jur de 9%, media UE este de 14%, iar recordul este deţinut tot de un stat central-european, Polonia, unde nu mai puţin de 27% din contractele de munca sunt incheiate pe perioade limitate.
O masura la fel de puţin populara a fost reglementarea muncii cu jumatate de norma, sau part-time, care este de asemenea blamata de sindicate, insa a jucat un rol important in creşterea ratelor de angajare din ultimii ani. Nu este cazul şi in Romania, unde doar 1,2% din angajaţi lucreaza cu jumatate de norma, şi asta in condiţiile in care nu mai puţin de 94% din slujbele nou-aparute in Europa anul trecut au fost ocupate prin contracte part-time, potrivit ultimului buletin lunar al Comisiei Europene privind piaţa muncii.
Domeniile subliniate de Capital ca fiind principala sursa de locuri de munca apar şi pe lista celor disponibile in judeţul Cluj. Astfel, Agenţia Judeţeana pentru Ocuparea Forţelor de Munca (AJOFM), a anunţat saptamana trecuta ca 2032 de locuri de munca sunt disponibile la Cluj-Napoca. Cele mai multe locuri disponibile sunt in domeniul „muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor” (310), urmate de „ambalator manual” (112), şi de meseria de „operator vanzari prin telefon”, meserie care ofera 100 de locuri de munca. Alte locuri de munca vacante sunt pentru muncitori necalificaţi in industria confecţiilor (92), ingrijitori de spaţii verzi (85), operatori de confecţii imbracaminte-ţesaturi, tricotaje, materiale sintetice (58), vanzatori (52) sau agenţi de securitate (28).
Statistici pozitive
Romania se situeaza sub media din UE in ceea ce priveşte şomajul, cu o rata de 7,7%, faţa de o rata de 7,4% inregistrata in luna anterioara, precum şi in luna mai 2011. Potrivit datelor INS, numarul şomerilor in Romania estimat pentru luna mai din anul curent este de 744.000 de persoane. Aceste date trebuie insa interpretate cu atenţie, pentru ca şomerii inregistraţi sunt doar cei aflaţi in cautarea unui loc de munca, care beneficiaza de indemnizaţia de şomaj. Toţi cei care nu şi-au gasit de lucru dupa epuizarea acestei perioada nu mai apar in statisticile sociale, la fel ca cei care nu s-au inregistrat la forţele de munca, fiind zilieri in agricultura sau persoane fara venituri.
Rata scazuta a şomajului, in comparaţie cu ţarile europene, este totuşi un aspect imbucurator, in condiţiile in care rata şomajului in zona euro a atins in luna mai 2012 nivelul record de 11,1% din populaţia activa, comparativ cu 11% in luna aprilie şi cu 10% in luna mai a anului anterior, potrivit datelor publicate de Oficiul european de statistica Eurostat. Aceasta este cea mai ridicata rata a şomajului de la crearea uniunii monetare in 1999.
In ultimul an, numarul şomerilor a crescut cu peste 1,8 milioane, la mai mult de 17,5 milioane de şomeri. De asemenea, in Uniunea Europeana, rata şomajului a urcat la 10,3% in mai, de la 10,2% in aprilie şi 9,5% in perioada similara din anul precedent. Cele mai scazute rate ale şomajului se inregistreaza in Austria (4,1%), Olanda (5,1%), Luxemburg (5,4%) şi Germania (5,6%), in timp ce Spania deţine cea mai ridicata rata a şomajului, de 24,6%, urmata de Grecia (21,9% in luna martie).
Un aspect care ii ingrijoreaza in mod deosebit pe europeni este şomajul in randul tinerilor, care urmeaza trendurile naţionale, dar le şi depaşeşte. Numarul şomerilor cu varste sub 25 de ani era de 5,5 milioane la nivelul Uniunii Europene, dintre care 3,4 milioane in zona euro. Cei mai puţini tineri şomeri se regasesc in Tubingen (Germania), 4,3%, iar cei mai mulţi sunt in Ceuta (Spania), 65,8%. In cazul ratei şomajului pe termen lung, cel mai bine sta regiunea Aland (Finlanda), cu 4%, iar cel mai prost sta Guadalupe (Franţa), cu 82,1%.
Rata şomajului in randul tinerilor cu varste intre 15 şi 24 de ani din Romania se ridica la 23,7 la suta, in 2011, potrivit datelor publicate de institutul european de statistica Eurostat. Cea mai mare rata a şomajului in randul tinerilor este in regiunea de centru, de 36,3 la suta, urmata de sud-Muntenia, cu 32,9%, şi sud-est, cu 30,7%, se arata in raportul Eurostat. In Bucureşti-Ilfov, 22,2 la suta din tineri sunt şomeri, in nord-vest 20,9%, in nord-est 11,9%, in sud-vest Oltenia 19,2%, iar in regiunea de vest 20,3 la suta.
Diana Gabor
