Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au sancționat o judecatoare din cadrul Curții de Apel București pentru simplul fapt ca și-a exprimat parerea privitor la faptul ca inainte de anii 90, procurorii primeau din partea regimului apelativul de “tovaraș”, iar dupa Revoluție, foștii “tovarași procurori” au ajuns sa reprezinte ideea de justiție și sa apere democrația. Pentru ca judecatoarea Daniela Panioglu a problematizat daca in interiorul unui magistrat, fost “tovaraș”, a avut loc sau nu o schisma de natura spirituala sau ideologica, membrii CSM au “aruncat cu piatra” intr-un coleg care și-a exprimat parerea.
Judecatoarea Daniela Panioglu, de la Curtea de Apel București, a scris un eseu in care iși exprima opiniile vizavi de faptul ca șefa Inaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, care era procuror pe vremea comuniștilor, inainte de ‘89 ii ancheta pe cei care se impotriveau sistemului dictatorial, iar acum, aceeași Livia Stanciu este membru al Consiliului Superior al Magistraturii și șefa Inaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, judecatoarea Panioglu iși exprima punctul de vedere sesizând faptul ca justiția nu poate evolua atunci când exista cazuri de acest gen care fac legatura intre doua epoci care se doresc a fi diametral opuse. Chiar daca parerile magistratului nu au adus atingere reputației morale sau profesionale a șefei ICCJ, membrii CSM au considerat ca, dimpotriva, condamnând comunismul, Panioglu și-a exprimat parerile și vizavi de judecatoarea Stanciu, astfel ca au deschis un “proces de conștiința”, in urma caruia judecatoarea Panioglu a fost gasita vinovata.
“Nu in ultimul rând, Secția pentru judecatori reține ca, prin acest articol, judecatorul arata generic faptul ca „toți acești tovarași” (ințelegându-se faptul ca tovarașa procuror) din titlu articolului ar fi „uzurpatori ai lui Hristos și ai Legii Lui” și „ar fi pazit cu strașnicie temnița comunista”. In finalul articolului se face referire la numirea doamnei judecator Livia Stanciu in funcția de președinte al Inaltei Curți de Casație și Justiție, facându-se trimitere la perioada comunista, când aceasta a activat ca magistrat, in care „a infaptuit atâtea …cât sa devina insași președinta tuturor judecatorilor” intr-un stat european. Cu toate ca doamna judecator Daniela Panioglu a susținut ca nu a incalcat normele Codului deontologic, aratând atât prin declarația data in cursul cercetarii disciplinare, unde a menționat ca a avut in vedere obligația de rezerva care-i incuba și ca „articolul este eminamente literar, cu referire la propriile amintiri din perioada regimului comunist, fara intenția de a jigni, ci doar de a exprima idei umaniste general valabile”, cât și prin apararile formulate in ședința Secției pentru judecatori din data de 16 octombrie 2012, prin care a menționat ca articolul este de fapt un eseu care are un caracter literar și nu științific, și se refera la o parte din viața sa, cuprinzând propriile sale trairi, care nu pot fi cenzurate, Secția pentru judecatori apreciaza ca doamna judecator a depașit limitele unei exprimari care trebuie sa se raporteze la obligația de rezerva, fiind rupt echilibrul just care trebuie sa se pastreze intre dreptul fundamental al individului la libera exprimare, pe de o parte, și interesul legitim al unui stat democratic de a veghea ca funcția publica sa se conformeze scopurilor enunțate in art. 10 paragraful 2 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului”, au considerat CSM-iștii.
Dilema creștina a CSM-iștilor: Procurorii comuniști erau “pâinea lui Dumnezeu”?
Conform aceleiași decizii de “infierare” a judecatoarei Panioglu, “Prin exprimarea de catre magistrat a acelor opinii care, unui observator rezonabil (persoana de buna credința dezinteresata și informata) ii pot crea indoieli cu privire la probitatea profesionala și moralitatea unui coleg, Secția pentru judecatori apreciaza ca s-au depașit limitele libertații de exprimare in raport cu dreptul persoanei la propria imagine, la onoare și reputație. Prezentarea distorsionata a activitații profesionale și sugerarea unei conduite discutabile a magistratului, fara a se prezenta dovezi in acest sens, produc consecința planarii unor suspiciuni nefondate asupra profesionalismului doamnei judecator Livia Doina Stanciu, președinte al Inaltei Curți de Casație și Justiție, opiniile personale exprimate de catre doamna judecator Daniela Panioglu in conținutul articolului de presa constituind manifestari care aduc atingere dreptului la imagine, onoare și reputație al doamnei judecator Livia Doina Stanciu. In Decizia nr. 308 din 28 martie 2012 a Curții Constituționale, prin care s-a declarat neconstituționala Legea lustrației adoptata la data de 28.02.2012, se arata ca, in calitate de amicus curiae, Consiliul Director al Asociației Procurorilor din România a transmis opinia potrivit careia, „in competența organelor procuraturii civile, dupa cum se poate vedea examinând legislația in vigoare la acea data, nu intrau niciun fel de infracțiuni politice, ci numai infracțiuni de drept comun”, iar procurorii „nu numai ca nu au servit regimului comunist, dar au construit la acea vreme singurul filtru, singura bariera in calea abuzurilor organelor represive. In antiteza cu aspectele mai sus aratate, doamna judecator Panioglu Daniela, fara a prezenta dovezi concrete, face referire la dosarele instrumentate de catre doamna judecator Livia Doina Stanciu in perioada respectiva, folosite ca element de opresiune pentru „stârpirea dușmanului orânduirii socialiste și infaptuirii omului nou” sau pentru condamnarea femeilor pentru avort, ceea ce echivaleaza cu culpabilizarea actualului președinte al Inaltei Curți de Casație și Justiție, doar pentru ca a funcționat ca procuror, anterior anului 1989, aducându-se astfel, in mod evident, atingere probitații profesionale și morale a unui coleg judecator, cu incalcare dispozițiilor art.18 alin 2 din Codul deontologic al judecatorilor și procurorilor, aprobat prin Hotarârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.28/24.08.2005”.
Fragment din textul pentru care judecatoarea Panioglu a fost sancționata
“Incepusem sa-mi imaginez ce se poate intâmpla in beciuri, de unde unii ieseau fara de onoare, ingenunchiati si-nfricosati, iar multi nu mai ieseau vii. Cine ii lovea? Cum aratau lovitii si cei care loveau? Unde sunt urmele? Nici acum nu se vrea sa se stie. (…) Si tovarasa procuror a plutit deasupra noastra, omniprezenta si pazitoare, timp de 14 ani, pâna in anul 1994, când s-a metamorfozat in judecator. Adica pâna când eu am implinit vârsta de 26 de ani. In tot acest timp, mi-am facut lectiile la lumânarea lipita de marginea borcanului, hrana era rationalizata, apa rece curgea doua ore pe zi, nu mai era demult apa calda, am tremurat de frig in casa, stateam in statiile de autobuz pâna incremeneam, apoi eram norocosi daca mai prindeam un loc pe scara, sa mergem la scoala. Acum imi dau seama ca tot acest timp, cât toata copilaria si adolescenta mea, nu a fost irosit, pentru ca tovarasa procuror a infaptuit atâtea, cât sa devina insusi presedintele tuturor judecatorilor. Presedintele tarii a numit-o, in anul 2010, intr-un stat european, in care se tot reformeaza la justitie. Adica, la omul vechi, sub chip nou. De aceea, rezultatul este si va fi un vesnic esec”, isi aminteste judecatoarea Daniela Panioglu.
Stanciu s-a temut de lustrație?
Dupa ce Legea lustratiei a fost promulgata, reprezentantii ICCJ si cei ai CSM au protestat vizavi de un articol care ar “lovi” in circa 200 de judecatori si procurori care au lucrat in sistem inainte de 1989. Printre acestia se afla si actualul presedinte al ICCJ, Livia Stanciu. Noua Legea a lustratiei instituie o sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si o culpabilizare globala, ceea ce contravine principiilor de drept, ordinii de drept, prezumtiei de nevinovatie instituita prin art. 23 alin. 11 din Constitutia României, sustine Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit unui comunicat. Considerentele vizeaza, in primul rând, conform comunicatului, aspecte de tehnica legislativa, intrucât in continutul noii Legi a lustratiei exista necorelari, cum ar fi faptul ca dispozitiile art. 3 alin. 6 nu se incadreaza in ansamblul acestei legi, iar dispozitiile art. 6 nu se coroboreaza cu dispozitiile art. 3 alin. 5 din aceeasi lege.
Razvan Robu
