Curtea de Apel Cluj a decis să mențină sentința de fond în dosarul mai multor tineri judecați pentru grup infracțional organizat.
”Admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DIICOT-Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentinţei penale nr. 320/19. 11. 2018 a Tribunalului Cluj, pe care o desfiinţează doar referitor la inculpatul VR, şi pronunţând o nouă hotărâre: În temeiul art. 93 alin. 2 CPP impune inculpatului să urmeze un curs de calificare profesională. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate. În baza art. 421 pct. 1 lit. b CPP respinge ca nefondate apelurile declarate împotriva aceleiaşi sentinţe de către inculpaţii BCC, FZJ, SA, GM, SAL, SNA, CTI, TSV, VA, GNO şi CCD. Stabileşte în favoarea Baroului Cluj suma de câte 1253 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru fiecare dintre inculpaţii SAL, GNO, TSV şi BCC, sume ce se vor din fondul Ministerului Justiţiei. Stabileşte în favoarea Baroului Cluj suma de câte 350 lei reprezentând onorariul parţial al apărătorului din oficiu desemnat pentru fiecare dintre inculpaţii GM, SZA, CTI, VA, CCD, VR ŞI PSD, sume ce se vor din fondul Ministerului Justiţiei. Obligă inculpaţii apelanţi la câte 1000 lei cheltuielile judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20 decembrie 2019”, arată soluția pe scurt a instanței.
În cursul anului 2012, BUZAN CLAUDIU CORNEL, zis „Blondu” împreună cu FODOR ZSOLT-JANOS, zis „Unguru”, a iniţiat constituirea unui grup infracţional organizat în scopul efectuării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, care să le aducă profit, după care, în cursul aceluiaşi an, împreună cu Fodor Zsolt-Janos, zis „Unguru”, Senkalszky Andras zis „Bondi”, Găcianu Marius, Sepsi Attila-Levente, zis „Şapcă”, Szekely Norbert Attila, zis „Norbi” sau „Ludo”, Curuţiu Tudor-Iosif, Trif Sebastian Vasile, zis „Trifu”, Virag Andrei, zis „Andras” şi Vincze Raul, a constituit, în scopul amintit, un grup infracţional organizat, structurat, în care fiecare avea roluri prestabilite, lui revenindu-i, alături de FODOR ZSOLT-JANOS, zis „Unguru”, rolul de lider al grupării, care coordona activitatea infracţională şi stabilea limitele în care ceilalţi membri, subordonaţi lui, acţionau, după care, în perioada 2012 – prima jumătate a anului 2015, a procurat, transportat, manipulat şi plasat pe piaţa consumatorilor din judeţul Cluj, direct sau indirect, prin intermediul celorlalţi membri ai grupului, pe care îi aproviziona în mod direct, cantităţi importante de substanţe psihoactive (etnobotanice, n.red).
Practic, grupul respectiv gestiona ”magazinele de vise” din Cluj Napoca și, potrivit anchetatorilor, în perioada în care cei 13 vindeau etnobotanice, unităţile spitaliceşti (atât cele de urgenţă cât şi cele de psihiatrie) au fost copleşite de cazuri de intoxicare cu substanţe etnobotanice (în special cele sub formă de fragmente vegetale care se fumează), înregistrându-se şi decese. Absenteismul şcolar a crescut, întrucât s-a ajuns la comercializarea acestor substanţe în imediata apropiere a şcolilor sau chiar în incinta acestora. Infracţiunile cu violenţă comise pe fondul consumului de substanţe etnobotanice au crescut ca număr. A crescut şi numărul de sinucideri şi automutilări, comise pe acelaşi fond. S-a constatat faptul că substanţele respective provoacă o puternică dependenţă atât fizică, cât şi psihică. Numeroşi copii, cu vârsta de până la 16 ani, au ajuns în stare critică la unităţile spitaliceşti sau chiar au fost internaţi la secţia psihiatrie, diagnosticul fiind de-a dreptul îngrijorător.
2.000 de clienți la magazinele de vise din Cluj Napoca
Începând cu luna ianuarie 2012 Blondu și Unguru au distribuit, direct sau prin intermediul celorlalţi membrii ai grupului infracţional organizat căruia i-au pus bazele, produse susceptibile de a avea efecte psihoactive către un număr extrem de mare de consumatori – în jur de 2 000. În egală măsură, în mai multe cazuri inculpaţii au fost surprinşi având asupra lor cantităţi importante de substanţe psihoactive. În alte cazuri au fost depistaţi diferiţi consumatori care şi-au procurat produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de la unul sau mai mulţi membri ai grupului infracţional organizat. La aceste operaţiuni se adaugă şi cumpărările autorizate de substanţă de la inculpaţi, efectuate începând cu luna octombrie 2014.
Potrivit anchetatorilor, ”în cadrul grupului, fiecare membru avea roluri prestabilite, inculpaţilor Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos revenindu-le rolul de lideri, care coordonau activitatea infracţională, se ocupau de aprovizionarea cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, cântărirea, ambalarea şi etichetarea acestora, după care distribuiau substanţa celorlalţi inculpaţi, care se întâlneau cu consumatorii, cărora le vindeau substanţa în cauză şi de la care încasau banii, bani din care o parte (15 lei/plic) o remiteau liderilor grupului. În acest scop, inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt Janos ţineau legătura telefonică prin intermediul unor posturi telefonice „de serviciu” (adică folosite exclusiv în acest scop) cu consumatorii, stabileau locurile de întâlnire cu aceştia, după care îi dirijau pe ceilalţi membri ai grupului către aceste locuri”.
Trafic de etnobotanice pe ture
Rechizitoriul mai arată că cei care vindeau etnobotanice lucrau în ture. La ieşirea din tură, echipa preda atât autoturismul cât şi postul telefonic următoarei echipe, pentru a eficientiza activitatea infracţională şi a satisface un număr cât mai mare de solicitări din partea consumatorilor. Un plic cu substanţă sub formă de fragmente vegetale mărunţite era comercializat, de regulă, cu suma de 25 lei, dintre care 15 lei reveneau liderilor, care reinvesteau o parte din profit în achiziţionarea de noi cantităţi de marfă şi ambalaje, plata contravalorii uzului autoturismelor închiriate şi a contravalorii folosirii posturilor telefonice. Combustibilul necesar autoturismelor închiriate era asigurat de echipajul care folosea autoturismul, ai cărui membri, pentru a-şi maximiza profitul, îşi însuşeau o parte din cantitatea 22 de substanţă psihoactivă aflată în fiecare plic (ceea ce însemna că nu era necesar să mai plătească pentru aceasta, costul fiind suportat în necunoştinţă de cauză de către cumpărător). Astfel, s-a ajuns la situaţii în care un plic cu substanţă psihoactivă achiziţionat cu suma de 25 lei să conţină doar 0,2 grame substanţă. Având în vedere această împrejurare, distribuitorii scădeau uneori preţul de vânzare de la 25 la 20 lei, important fiind să vândă cantităţi cât mai mari de marfă. În toate cazurile, liderilor le revenea suma de 15 lei pentru fiecare plic vândut de distribuitorii de acţionau în ramura de distribuţie aflată în subordinea sa.
Băieții îi plăteau lui ”Fibră” taxă de protecție
Potrivit rechizitoriului, ”Cubleşan Cristian Doru, cunoscut ca o fire agresivă şi violentă, a fost implicată în mai multe altercaţii fizice şi de care cele mai multe persoane din mun. Cluj-Napoca, chiar angrenate în activităţi infracţionale, se tem. De altfel, la momentul trimiterii în judecată inculpatul executa o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni comise cu violenţă. Şi din convorbirile interceptate şi înregistrate în prezenta cauză, purtate de inculpat cu diferite persoane rezultă că acesta îi ameninţă frecvent pe interlocutori cu acte de violenţă. (…) Având nevoie de bani, inculpatul a găsit rapid o metodă de a beneficia de pe urmele activităţii infracţionale derulate de membrii grupului infracţional organizat, solicitându-le acestora să-i remită gratuit produse susceptibile de a avea efecte psihoactive pentru propriul consum, dar şi sume de bani cu titlu de „taxă de protecţie”, în schimbul cărora inculpatul urma să asigure, la nevoie, protecţia membrilor grupului. Inculpaţii Buzan Claudiu Cornel şi Fodor Zsolt-Janos, liderii grupului infracţional organizat, au acceptat această stare de lucruri, astfel că, fie direct, fie, cel mai adesea, prin intermediul subordonaţilor lor, i-au remis în mod repetat inculpatului Cubleşan Cristian Doru atât produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, cât şi sume de bani, drept „taxă de protecţie”.
Pedepsele primite de patronii ”magazinelor de vise”
BUZAN CLAUDIU CORNEL, zis „Blondu” – 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
FODOR ZSOLT-JANOS, zis „Unguru” – 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
SENKALSZKY ANDRAS zis „Bandi” – 4 (patru) ani şi 10 (zece) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
GĂCIANU MARIUS – 3 (trei) ani şi 4 (patru ) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
SZEKELY NORBERT ATTILA, zis „Norbi” sau „Ludo” – 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
CURUŢIU TUDOR-IOSIF – 3 (trei) ani închisoare cu executare în regim de detenţie.
VIRAG ANDREI, zis “Andras” – 3 (trei) ani închisoare cu executare în regim de detenţie.
SEPSI ATTILA-LEVENTE, zis „Şapcă” – 3 (trei) ani şi (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
TRIF SEBASTIAN VASILE, zis „Trifu” – 2 (doi) ani şi 10 (zece) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
VINCZE RAUL – 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare sub supraveghere
GAVREA NICOLAE OCTAVIAN, zis „Tavi” – 1 (un) an şi 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
CUBLEŞAN CRISTIAN-DORU, zis „Fibra” – 4 (patru) ani şi 2 (două) luni închisoare
