Odata intrata în Uniunea Europeana, România trebuie sa se conformeze normelor impuse de catre aceasta si sa lupte cot la cot cu europenii împotriva pirateriei si a furtului intelectual. România este una dintre tarile unde furtul de proprietate intelectuala si încalcarea dreptului de autor, în special în domeniul software sunt la ordinea zilei.În clasamentul Europei de Est, România este a doua tara dupa Serbia, în ceea ce priveste pirateria software. Pe locul 3 se afla Bulgaria cu un procent de 71%, România are o rata de 74%, iar Serbia este fruntasa cu un procent de 78%. În judetul Cluj s-au efectuat, în anul 2007 peste 240 de controale menite sa amendeze pirateria, mai ales cea de pe piata muzicala.
Faptul ca România a aderat de curând la Uniunea Europeana ar trebui sa intensifice eforturile de a reduce si chiar de a stopa acest fenomen numit piraterie. Companiile cele mai afectate de acest fenomen sunt Microsoft si Adobe. Sistemul operational Windows, cu variantele sale pentru birou (Professional) si cel pentru casa (Home Edition) este cel mai utilizat în întreaga lume. Microsoft Office este un alt soft folosit în activitatea institutiilor si companiilor. În prezent, copiile pirat ale acestor programe depasesc de câteva ori numarul celor cu licenta. Desi Microsoft a introdus numeroase aplicatii având ca scop blocarea utilizarii versiunilor contrafacute se poate observa faptul ca rata pirateriei este intr-o continua crestere în România.
Panica printre utilizatori
Firmele s-au alrmat, cu adevarat, abia dupa ce acestea au primit scrisori semnate de MAI, AGEPI si BSA. Aceste asociatii îndeamna companiile sa utilizeze doar programe de computer originale si sa renunte la piraterie, sa nu mai încalce drepturile de proprietate intelectuala ale membrilor BSA.
Lupta cu pirateria va face victime, în primul rând, în rândul întreprinderilor mici si mijlocii. Pentru acestea dotarea cu software licentiat ar insemna multe cheltuieli în plus, care ce se pot ridica si la zeci de mii de dolari. Atât agentii economici, cât si populatia sunt nevoiti sa constientizeze care sunt avantajele utilizarii programelor licentiate, si ca, în cazul unor controale, vor fi nevoiti sa plateasca cheltuieli suplimentare pentru amenzi.
Campanii de informare
Eforturile BSA de a implica mai mult autoritatile publice pentru diminuarea pirateriei software au început sa se observe. Reprezentantii BSA si autoritatile colaboreaza cu privire la solutionarea cazurilor de piraterie software si initiaza campanii de informare în rândul utilizatorilor de programe pentru a reduce numarul de cazurilor de încalcare a dreptului de autor. S-au demarat o serie de campanii care vizau bunurile contrafacute si pirateria. Cu ajutorul acestor actiuni se dorea informarea cetatenilor asupra fenomenului de piraterie si a modului în care este astfel afectata economia tarii. Chiar daca exista o oarecare îmbunatatire a conditiilor pe piata româneasca, în special în cadrul companiilor si institutiilor guvernamentale, care utilizeaza programe software cu licenta, într-un procent mai mare, pierderile ramân totusi deosebit de mari.
Legi dure
Legislatia IT a fost adaptata la cea a Uniunii Europene suferind astfel unele modificari. Pentru cei care încalca drepturile de autor, Comisia Europeana a propus pedepse mult mai drastice decât cele de pâna acum, acestia fiind pasibili chiar si de pedeapsa privativa de libertate. Desi Legea drepturilor de autor a fost adoptata în România înca din 1994, nimeni nu a avut de suferitde pe urma ei. Deoarece soft-urile licentiate sunt foarte scumpe, pentru majoritatea populatiei, specialistii sustin ca statul trecea cu vederea aceste delicte, pirateria fiind benefica pentru dezvoltarea ramurei IT din România.
Potrivit purtatorului de cuvânt Inspectoratului Judetean de Politie Cluj, Raluca Seucan, în anul 2007 au fost înfaptuite 195 de dosare penale pentru încalcarea dreptului de autor, potrivit legii 8/1996. Tot în 2007 au fost solutionate 239 de cazuri. Cele mai multe amenzi s-au dat firmelor care utilizau programe nelicentiate si restaurantelor deoarece foloseau muzica piratata.
Potrivit Codului Penal, pedepsele variaza în functie de gravitatea faptelor comise. Persoanele fizice care încalca drepturile producatorului din domeniul IT pot fi amendate cu o suma de pâna la 20.000 lei sau pot fi obligate sa presteze între 180-240 zile de munca în folosul comunitatii. O alta pedeapsa este privarea de libertate pentru perioade cuprinse între trei si cinci ani.
Persoanele juridice pot primi amenzi care se ridica la suma de 200 mii de lei. De asemenea, comercializarea neautorizata de programe piratate poate fi sanctionata cu pâna la 12 ani de închisoare si poate duce chiar la închiderea firmelor care vând software ilegal. Producatorul de soft poate solicita despagubiri de pâna la 500 de mii de lei. Legea considera infractiuni si o serie de alte fapte precum realizarea în scopuri comerciale, cu orice mijloace si în orice mod, de marfuri pirat (copii ale programelor pentru calculator realizate fara consimtamântul titularilor de drepturi de autor). Importul, distribuirea sau detinerea în scopuri comerciale de marfuri pirat ori închirierea sau oferirea spre vânzare a acestora constituie tot o serie de infractiuni.
Potrivit Business Software Alliance (BSA) legea protejeaza si circulatia produselor originale. Astfel, distribuirea, importul sau închirierea de programe pentru calculator originale sunt activitati supuse autorizarii titularului de drepturi de autor. În lipsa acestei autorizari, faptele mentionate devin infractiuni.
Cele mai contrafacute
Printre cele mai contrafacute produse se numara CD-urile si DVD-urile. Ponderea cea mai mare o detin produsele chinezesti (65-70%), urmata de cele din Turcia. Pirateria afecteaza platile privind drepturile de proprietate intelectuala, iar contrafacerea afecteaza brandul. În topul produselor contrafacute se numara si softurile de proiectare asistata, precum Autodesk. Cel mai mult se pirateaza aplicatiile office, antivirusii si sistemele de operare. Internetul este cel mai utilizat mijloc pentru copierea de programe de calculator contrafacute. Uniunea Europeana cere constant tuturor statelor membre sa lupte împotriva pirateriei. Îngrijorat de situatia actuala a României în ceea ce priveste pirateria, Petru Calian, deputat PD, a avut o interpelare prin care cerea sa afle care sunt masurile pe care intentioneaza sa le ia Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, în vederea reducerii falsurilor de pe piata IT. Pâna în prezent nu a fost primit niciun raspuns la aceasta interpelare.
Pirateria software se manifesta la nivel mondial, provocând pierderi greu de trecut cu vederea. La nivelul anului trecut, doar 65% din totalul softului instalat pe computerele din întreaga lume a fost achizitionat legal, potrivit Studiului global privind pirateria software, realizat de BSA si IDC. O rata a pirateriei software de 35% înseamna pierderi de 40 de miliarde de dolari la nivel global.
Veniturile IT din România ar înregistra cresteri de 430 de milioane de dolari în urmatorii trei ani daca rata pirateriei software ar scadea cu 10% pâna în 2009, au estimat reprezentantii Business Software Alliance (BSA).
Pirateria muzicala este si ea în crestere. În fiecare luna, peste un miliard de fisiere muzicale pirat sunt transferate, prin intermediul retelelor de tip peer-to-peer.
Astfel, potrivit unui site specializat în statistici, vânzarile de compact discuri cu muzica au scazut cu peste 23%.
Beatrice Golondzac
