Este un moment istoric pentru Europa și redresarea sa economică. „Uniunea Europeană este acum în măsură să obţină finanţarea necesară”, a declarat premierul portughez Antonio Costa, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a UE.
În total, 672 miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenţii şi împrumuturi, ca parte a unui plan global de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro.
Acest plan este finanţat printr-un recurs comun la împrumuturi, un demers istoric menit exprimării solidarităţii europene în faţa crizei provocate de pandemia de COVID-19. Astfel, „Comisia lansează procesul de emitere a datoriilor pe 1 iunie prin reunirea marilor bănci internaţionale şi europene, iar emiterea de titluri de valoare va avea loc în această lună”, a explicat secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Clément Beaune, într-un interviu acordat pentru „Les Echos”.
Suma primei emisiuni de datorii europene va fi „în jur de 10 miliarde de euro”, a precizat Beaune, dând asigurări totodată că „apetitul pieţei ar trebui să fie foarte mare, iar ratele dobânzilor foarte favorabile”. Parlamentele Austriei şi Poloniei au aprobat joi mecanismul comun al datoriilor, permiţând astfel încheierea procesului de ratificare, notează AFP.
Punerea în aplicare a planului, convenit în iulie 2020 după negocieri dificile, a fost adesea criticată pentru lentoarea sa. Primele plăţi, care urmează să finanţeze proiecte de investiţii în tranziţia verde şi digitală, sunt programate pentru iulie, constând în prefinanţări estimate la 13% din totalul subvenţiilor. Plăţile vor fi eşalonate pe mai mulţi ani.
Majoriratea statelor membre UE (22 din 27) au trimis deja la Bruxelles planurile naţionale de investiţii asociate reformelor structurale, pentru a solicita finanţări. Comisia Europeană are la dispoziţie două luni pentru a le examina şi a le da undă verde. Ultima etapă de aprobare va trece prin Consiliul European, care va avea o lună la dispoziţie pentru a-şi da aprobarea. Spania şi Italia urmează să fie principalele state beneficiare ale planului, cu aproximativ 70 de miliarde de euro fiecare, urmate de Franţa, cu circa 40 de miliarde de euro.
Banii ar urma să fie folosiţi pentru renovarea termică a clădirilor, proiecte feroviare, staţii de încărcare pentru vehicule electrice, reţele de telecomunicaţii de mare viteză sau infrastructuri de stocare a datelor, relatează AFP.
Sursa: adev.ro/
Citește și: Protecția mediului în România între pragmatism și idealism
