Vizita premierului Dacian Cioloș, în Franța și întâlnirea factorilor de răspundere de la București cu premierul moldovean Pavel Filip, demonstrează că țara noastră își orientează relațiile internaționale atât spre vest, cât și în direcția estului, în special spre Republica Moldova..
Am folosit în titlul editorialului expresia „toate azimuturile” care e o sintagmă utilizată de Generalul De Gaule în timpul mandatelor sale prezidențiale, când Franța a făcut opinie separată în NATO , s-a retras din structurile militare ale acestei alianțe și a cultivat relații de colaborare atât cu statele occidentale, cât și cu restul lumii, implicit cu țările comuniste. Spre deosebire de politica marelui lider francez, pentru România SUA este principalul aliat, un partener strategic, cu Rusia avem relații reci, dacă nu proaste(ne amenință în permanență pentru baza militară de la DEVESELU), dar principalii parteneri ai țării noastre sunt membrele UE din care un rol important îl are Franța. Produsele Dacia ale companiei Renault se vând bine în toată lumea, în deosebi în Europa. Fabrica din Mioveni rămâne un exemplu de privatizare cu succes, a unei firme românești, dar mai este loc și pentru alte investiții franceze, deși guvernul de la Paris ar dori să reducă șomajul în Franța și nu în România.
Președintele Hollande i-a confirmat lui Cioloș că va vizita România. Probabil că acest lucru va intensifica relațiile româno-franceze. Să nu uităm că la București a fost și președintele Sarkozy care și-a adus cu el și o rudă apropiată, dar din punct de vedere politic și economic, vizita de atunci, nu a avut consecințe deosebite pe plan bilateral.
După 1989, relațiile cu Franța au fost în general bune, dar nu exagerat de călduroase, deși „Hexagonul„ ne-a fost un aliat fidel încă de pe timpul unirii cu Marile Principate Române. Să nu uităm nici faptul că amputările teritoriale ale României au intervenit numai după ce Franța a fost ocupată de Germania, adică în vara și toamna anului 1940.
Ideea prieteniei franco-române o pun în practică și miile de români care lucrează în Franța, în special medici, precum și sutele de francezi care urmează Facultatea de Medicină din Cluj. Acest fapt constituie un motiv de mândrie pentru toți cei care locuim în capitala Transilvaniei. De fapt, Clujul, după București, are cei mai mulți intelectuali ai țării, iar orașul nostru performează și din punct de vedere economic.
Dar să revenim la Republica Moldova, care e mai săracă decât Kosovo. Prima țară pe care am vizitat-o după investire, premierul Pavel Filip, a fost România care de-a lungul oamenilor a fost principalul avocat al apropierii statului vecin de Uniunea Europeană. Fostul premier Ponta a semnat un acord cu Republica Moldova pentru acordarea unui împrumut de 150 de milioane de euro, în condiții de rambursare avantajoase (1,5 % dobândă) având o durată de restituire de cinci ani.
Deoarece la Chișinău a fost un an de maximă stabilitate, și nici acum acolo nu e prea bine, acordul de împrumut este deocamdată blocat în Parlamentul României. Totuși ni s-au cerut bani, în general ajutoare economice.
Partea română a condiționat creditul de reformele pe care trebuie să le facă noul Guvern, așa cum se cere și de către organismele internaționale, în deosebi de FMI.
Unele ajutoare se vor acorda de România în mod necondiționat. Într-un interviu acordat Televiziunii Publice, reporterul l-a întrebat pe domnul prim-ministru moldovean, cum vede perspectiva unificării Basarabiei cu România. Acesta a răspuns diplomatic că apropierea dintre cele două state se poate realiza în cadrul Uniunii Europene. Așa cum am mai scris și altă dată, în viitorul apropiat, precum și pe termen mediu, unirea nu se poate făptui. Nu o doresc nici cetățenii celor două state – lucru esențial. Să le urăm însă, celor de la Chișinău să înceapă procesul de redresare economică ca să aibă bani de pensii și de salarii și să tragă la răspundere măcar o parte din cei vinovați pentru o corupție omniprezentă.
Titlul din Adevărul că „Moldova între sub-guvernanță românească” este exagerat. Nu ne facem decât datoria față de o țară de care ne leagă multe, în primul rând identitate națională, mai ales în situația când armata rusă, din Transnistria este la câțiva zeci de kilometrii de Prut. Cred că actualul Guvern din Moldova va rezista presiunilor filo-ruse și că vecinii noștri își vor putea alege un președinte.
Adrian Man
P.S. Ne-a părăsit distinsa doamnă Lia Zoicaș, conferențiar la Academia de Muzică. Cunoscută și după prezența ei frecventă la televiziunea din Cluj, a lucrat mult și după pensionare scriind cărți importante. Sincere condoleanțe familiei și colegilor. Dumnezeu să o odihnească în pace
