În urma negocierilor Guvernului României cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială, s-a stabilit un acord care vizează o nouă rectificare bugetară, ce va fi operată în această vară. Ministerele care definesc statul democratic de drept sunt pe lista celor cu bugete micşorate, în timp ce acelea ce caracterizează statul de tip poliţienesc vor beneficia de o suplimentare a fondurilor.
Ministerele care primesc mai puţini bani
Ministerele Muncii, Educaţiei, Agriculturii şi Transporturilor se află pe lista instituţiilor ale căror bugete totale de cheltuieli vor fi tăiate la prima rectificare bugetară din acest an. Tăieri de bugete vor mai fi operate şi la Administraţia Prezidenţială, Camera Deputaţilor şi Curtea Constituţională. Pentru Ministerul Educaţiei, bugetul de cheltuieli va fi diminuat cu 235,6 milioane lei faţă de 8,5 miliarde lei buget iniţial, rezultat din majorarea cu 40 milioane lei a fondurilor pentru reabilitarea de şcoli, grădiniţe şi campusuri universitare, dar concomitent cu reducerea sumei blocate de 10%.
Tăieri de cheltuieli vor fi efectuate şi la Ministerul Agriculturii (61,1 milioane lei tăiate din 17,28 miliarde lei prevăzute în buget iniţial), Ministerul Culturii (5,2 milioane lei din 578 milioane de lei iniţial), Ministerul Economiei (6,3 milioane lei din 1,26 miliarde de lei), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (18.000 lei din 61,1 milioane lei), Curtea Constituţională (271.000 lei din 15,26 milioane lei), Avocatul Poporului (113.000 lei din 5,6 milioane lei), Consiliul Naţional al Audiovizualului (117.000 lei din 8,4 milioane lei), Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor (642.000 lei), Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (167.000 lei din 9,94 milioane lei).
De alocări suplimentare vor beneficia Internele, SRI, SIE, DNA
De alocări suplimentare vor beneficia Ministerul Sănătăţii (va avea peste 1 miliard lei peste cele 8,68 miliarde lei buget iniţial), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (943,3 milioane lei peste cele 2,55 miliarde lei), Ministerul Justiţiei (159,6 milioane lei peste cele 2,34 miliarde lei), Ministerul Public (20,5 milioane ei, dintre care 2,9 milioane lei pentru Direcţia Naţională Anticorupţie peste cele 654,9 milioane lei ), Ministerul Afacerilor Interne (228,3 milioane lei peste 8,3 miliarde lei), Ministerul Apărării (156,2 milioane lei peste cele 5,64 miliarde lei), Ministerul Afacerilor Externe (51,3 milioane lei peste cele 636,5 milioane lei), Serviciul Român de Informaţii (30 milioane lei peste cele 1,04 miliarde lei), Ministerul Mediului (31 milioane lei peste cele 2,2 miliarde lei), Serviciul de Informaţii Externe (10 milioane lei peste cele 182,6 milioane lei).
Alte fonduri suplimentare sunt alocate pentru Agenţia Naţională de Integritate (3,6 milioane lei peste cele 27,2 milioane lei prevăzute iniţial), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (300.000 lei peste cele 248,5 milioane lei), Consiliul Superior al Magistraturii (8,6 milioane lei peste 89,5 milioane lei.
Viziunea lui Ponta despre statul de drept
O privire atentă asupra împărţirii fondurilor de la bugetul de stat ne poate spune care este viziunea actualului guvern despre ceea ce înseamnă statul de drept. Modul în care sunt susţinute sau nu anumite ministere şi autorităţi de stat relevă concepţia pe care Ponta, ca reprezentat al Guvernului României, o are despre stat.
Astfel, o mare parte din Ministerele care definesc economia României, sunt pe lista celor care vor suporta reduceri de buget faţă de bugetul iniţial. Ministerul Muncii, al Agriculturii, al Economiei vor primi bani mai puţini faţă de suma promisă iniţial. Se pune astfel sub semnul întrebării relansarea economică şi crearea de noi locuri de muncă de care România are nevoie urgent. Totodată, Ponta nu pare să ştie că ceea ce defineşte identitatea unei ţări este cultura sa. De aceea taie cu uşurinţă o felie zdravănă din bugetul Ministerului Culturii şi din cel al Educaţiei. De asemenea, ministerele şi autorităţile care definesc statul de drept şi care oferă României imaginea unui stat European, care respect drepturile omului, şi anume, Curtea Constituţională, Instituţia Avocatului Poporului, Înalta Curte de Casaţie, CNA, Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor sau CNSC vor avea un venit mai mic de la bugetul de stat.
Pe de altă parte, toate departamentele care definesc un stat al abuzurilor, statul de tip poliţienesc, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul Român de informaţii sau SIE sunt pe lista ministerelor cu buget suplimentar. Guvernul Ponta pare să se pregătească pentru punerea în aplicare a planului de ascultare generalizată a telefoanelor, propus şi susţinut de senatorul PSD Sebastian Ghiţă, în ciuda recomandărilor CEDO. Pentru aceasta, el a pus deoparte 300.000 de lei pentru Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Totodată, Ponta încearcă să cumpere bunăvoinţa DNA, care pare să îşi fi îndreptat tunurile spre membri ai coaliţiei de la putere, indicând exact bonusul pe care Ministrul Public să i-l aloce. Nici Agenţia Naţională de Integritate nu este uitată şi primeşte 3,6 milioane lei peste cele 27,2 milioane lei alocate iniţial. Ceea ce ne aminteşte de cele câteva sute de cazuri de incompatibilitate descoperite de Agenţia Naţională de Integritate până acum în rândul consilierilor, primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene. După cum a recunoscut chiar premierul, numărul celor ce ar putea să-şi piardă mandatele în urma verificărilor ANI este mult mai mare, ceea ce pentru USL nu este de dorit. Rămâne de văzut dacă cu cele 8,6 milioane de lei în plus Ponta o va convinge pe Oana Schmidt-Hăineală să fie blândă în cazul a scrisorii semnate de liderii PDL, referitoare la declaraţiile premierului privind ancheta de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”.
Crina Crainic
