Procesul în care Anna Horvath, fostul viceprimar al Clujului este judecată pentru fapte de corupție se apropie de final. La începutul lunii februarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis aprobarea cererii Institutului Național de Expertize Criminalistice (INEC) pentru a investiga dacă înregistrarea ambientală dintre Anna Horvath și Fodor Zsolt depusă la dosar în urma colaborării dintre DNA și SRI a suferit modificări, deoarece există suspiciuni puternice că a fost modificată, de altfel, fiind și principala probă din dosar. Ce ne facem când înregistrarea originală nu există, iar însuși Augustin Lazăr spune că o înregistrare poate fi folosită în procesul penal doar dacă se stabilește că este originală, fiind nevoie de aparatul cu care s-a efectuat înregistrarea, altfel ”nu poți bune bază” pe conținutul unor înregistrări. Sau această regulă se aplică doar în cazul procurorilor?
DNA Cluj trebuie să dea socoteală
În 6 februarie 2019, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc un nou termen în procesul fostului viceprimar al Clujului, judecată pentru spălare de bani și trafic de influență. Avocații ce îi reprezintă pe Anna Horvath și pe omul de afaceri Fodor Zsolt, respectiv Sergiu Bogdan și Anatol Pânzaru, au cerut în instanță să se efectueze o expertiză la INEC pentru a se clarifica dacă DNA Cluj sau SRI au modificat înregistrarea ambientală cu discuția dintre Hovath și Zsolt, fiind proba principală din dosarul penal în jurul căreia s-a construit rechizitoriul. Curtea Supremă a admis cererea, iar jurnaliștii de la Ziar de Cluj au anunțat că sursele lor spun că nu mai există fișierul înregistrării respective, lucru ce se confirmă tot mai mult, dat fiind faptul că deși expertul INEC, Gheorghe Pop, a cerut aparatul cu care s-a realizat înregistrarea ambientală, ÎCCJ admițând cererea, totuși după acest termen de judecată, la dosarul cauzei s-au depus rezultatele expertizei, cu toate că DNA Cluj încă nu a găsit aparatul respectiv. Reamintim că este vorba despre înregistrarea ambientală din 13 mai 2016, în care Anna Horvath se afla la o cafea cu omul de afaceri Fodor Zsolt, în localul Camino din Cluj, înregistrare ce constituie singura probă a procurorilor în acest dosar de corupție. Este foarte important să se stabilească dacă această înregistrare este originală sau a suferit modificări. Cu atât mai mult cu cât, însuși procurorul general al României, Augustin Lazăr, în încercarea de a-și proteja subordonații, spunea într-un interviu că o înregistrare poate fi folosită într-un dosar penal doar dacă este originală și dacă există aparatul cu care s-a efectuat înregistrarea. În cazul Annei Horvath, ÎCCJ a admis cererea prin care obligă DNA Cluj să obțină și să predea aparatul cu care fostul viceprimar și Fodor Zsolt au fost înregistrați, însă cu toate acestea, Ziar de Cluj a anunțat că DNA Cluj a cerut un termen de amânare pentru că încă nu au reușit să intre în posesia aparatului care se află la SRI. Interesant este faptul că expertul INEC, Gheorghe Pop a transmis rezultatele expertizei la ÎCCJ, fără a aștepta să primească aparatul cerut pentru a-l putea analiza. Cererea Curții Supreme rămâne încă validă, iar DNA Cluj trebuie să obțină aparatul cu care s-au efectuat înregistrările respective, dat fiind faptul că această probă este extrem de importantă.
Anna Horvath VS așa-zișii procurori de la ”unitatea de elită Haules”
După cum se știe, acuzațiile DNA împotriva Annei Horvath se bazează, în principiu, pe această înregistrare pe care procurorii anticorupție au obținut-o. Conform avocaților apărării, în traducerea conversației există greșeli grave, iar înregistrarea începe numai după 10 minute după începerea conversației dintre Anna Horvath și Fodor Zsolt. Dacă aparatul nu va fi găsit, ceea ce însemnă că nu se va putea proba că înregistrarea respectivă este originală, ar însemna că cei doi inculpați ar scăpa de acuzații, așa spune procurorul general al României. Asta, dacă aceste reguli se aplică pentru toată lumea și numai pentru procurorilor. Așa cum am menționat și mai sus, Augustin Lazăr a declarat într-un interviu că discuțiile înregistrate vor fi admise ca probe într-un dosar penal numai atunci când înregistrarea este originală, fiind însoțită de dispozitivul utilizat pentru înregistrare. Lazăr a susținut acest lucru în contextul dezvăluirilor fraților Cosma care au făcut publice înregistrări din sediul DNA Ploiești în care procurorii Lucian Onea și Mircea Negulescu vorbeau despre cum falsificau dosare și cum au măsluit probe la DNA Ploiești, cunoscută și ca ”unitatea haules”, după dezvăluirile care devoala modul în care se fabricau dosare. Ca urmare a acestor dezvăluiri, în martie 2018, un reporter Agerpres l-a întrebat pe Augustin Lazăr despre aceste înregistrări.
Agerpres: În spaţiul public au apărut o serie de înregistrări cu procurori care folosesc un limbaj neacademic. Se vorbeşte urât în timpul anchetelor?
Augustin Lazăr: Nu! În mod
cert, vreau să vă asigur că magistraţii Ministerului Public sunt oameni
educaţi, foarte mulţi sunt absolvenţi ai Institutului Naţional al
Magistraturii, se află la nivelul cel mai înalt de inteligenţă profesională şi
de conduită. Ei bine, pot exista situaţii, unele dintre ele sunt chiar în curs,
sunt nişte acţiuni disciplinare în curs, sunt nişte proceduri penale în curs,
pe care noi nu ar trebui să le comentăm până când ele vor rămâne definitive. Aş
dori să precizez că face foarte rău această judecare mediatică preliminară a
unor proceduri care sunt în curs şi evident că cei care fac show-urile media
sunt interesaţi să îi diabolizeze, să îi prezinte ca pe nişte oameni care fac
nişte fapte foarte grave pe cei care se află în procedurile disciplinare, dar
mai mult, să generalizeze apoi la nivelul întregii justiţii, pentru a arăta că,
iată, justiţia nu este capabilă să se autoregleze şi atunci trebuie să
intervenim noi din exterior cu măsuri ferme şi să îi punem în regulă. Este o
evidentă manipulare a situaţiei. Doresc să vă asigur că în Ministerul Public
există oameni de foarte bună condiţie profesională şi spirituală, culturală,
care nu folosesc expresii neacademice şi care nici nu sunt permise, fiindcă noi
avem un cod deontologic care spune că nu este permisă conduita ireverenţioasă,
nici între colegi, între altele, şi nici raportat la justiţiabili. De asemenea,
există nişte proceduri – cum faci când asculţi pe cineva, când audiezi anumite
persoane. Există un stil judiciar, care presupune că trebuie să pui anumite
întrebări, nu personalizate, nu aşa, la maniera afectivă, negativă sau
pozitivă. Nu este permis să sugerezi cuiva ceva, ci trebuie să îi pui nişte
întrebări foarte imparţiale şi să îl determini să relateze liber ceea ce ştie.
Ei bine, doresc să vă spun că s-a făcut mare caz de nişte înregistrări care
până în acest moment nici nu se ştie dacă sunt originale, fiindcă experţii ne
spun mereu: dacă doriţi să vă stabilim o înregistrare ca fiind originală şi ea
să poată fi folosită în procesul penal, avem nevoie de înregistrarea care s-a
efectuat şi de aparatul cu care s-a făcut înregistrarea. Or, noi ce constatăm?
În foarte multe din situaţiile anterioare când au fost invocate astfel de
înregistrări, în niciun caz cel care le-a invocat nu a prezentat vreun aparat
şi în toate situaţiile au fost nişte colaje aşezate după cum era mai interesant
pentru media şi prezenta mai atractivă problema respectivă pentru show-ul care
era în curs de desfăşurare. Pe asemenea înregistrări nu se dau soluţii nici
faţă de inculpaţi, dar nici faţă de procurori. Asemenea înregistrări sunt
evident manipulate, nu sunt originale şi atunci pe conţinutul lor ideatic nu
poţi pune bază. Este clar!
Așadar, așteptăm ca DNA Cluj să găsească în sertarul SRI dispozitivul cu care s-a efectuat înregistrarea în jurul căreia s-a construit întreg dosarul penal al Annei Hovath. Asta, pentru a se putea stabili originalitatea ei. În caz contrar, înregistrarea nici nu ar trebui să fie considerată probă în acest dosar. Așa spun experții și însuși procurorul general al României…
