În urmă cu o săptămână, Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede transmiterea cu titlu gratui Camerei de Comerț și Industrie a României a unor terenuri proprietatea privată a statului. Miza sunt cele 46 de hectare din zona Complexului Expozițional Romexpo, unde investitorul privat Iulius Group, controlat de Iulian Dascălu va ridica cel mai mare ansamblu imobiliar din România. Lupta pentru teren se ascute: după ce legea a fost contestată la CCR, cea mai importantă structură de lobby pentru business cer anularea transferului gratuit al terenului. Totodată, unul dintre cei mai puternici manageri din real-estate spune că tranzacția ”miroase urât”: ”Nu cred că este sănătos pentru Iulian Dascălu să aibă o poveste de dragoste cu Camera de Comerț, poveste pe care nimeni nu o înțelege”. Unii o înțeleg… Dascălu are în mână foști agenți ai Securității, care sunt angajați în cadrul firmelor sale și de care se folosește la concretizarea unor afaceri delicate, de ”grad zero”.
Pe scurt, 18 parlamentari (2 ALDE, 1 PSD, 5 neafiliați și 10 PMP) au inițiat un proiect de lege, ulterior și votată, care modifică Legea camerelor de comerț din România. Practic, Camera de Comerț și Industrie a României are pentru o perioadă de 49 de ani, până în 2053, dreptul de folosință gratuită a terenurilor corespunzătoare Complexului Expozițional Romexpo. Pe terenul în cauză, societatea Iulius Group, controlată de Iulian Dascălu, urmează să ridice un complex imobiliar gigantic.
S-au înregistrat 178 voturi ”pentru”, 45 ”împotriva” și 13 abțineri, cu majoritatea asigurată de PNL, PSD și PMP. USR și UDMR au votat împotriva.
Ulterior, USR și UDMR au depus o sesizare de neconstituționalitate privind propunerea legislativă.
USR acuză PSD, PNL și PMP că au votat un proiect legislativ prin care se realizează „o devalizare cu mâna Parlamentului în valoare de 300-400 milioane de euro”.
„Nu este corect să legiferăm politici publice prin intermediul cărora să poată fi date noi ”tunuri imobiliare”, în centrul Bucureștiului. Unul din terenurile care va intra sub incidența noi legi este localizat chiar pe Bulevardul Expoziției. Dacă se dorește valorificarea și dezvoltarea aici a unor proiecte imobiliare, ar fi putut fi organizată o procedură transparentă de licitație. Susținem dezvoltarea și investițiile, dar nu acordarea cu dedicație de terenuri în plină campanie electorală.”, subliniază deputata Cristina Prună, membră în Comisia pentru industrii și servicii, într-un comunicat de presă.
USR numește proiectul drept un „tun imobiliar transpartinic” și consideră că că proiectul este cu dedicație pentru un dezvoltator imobiliar, grupul Iulius controlat de Iulian Dascălu, care dorește să construiască în zona Romexpo un proiect imobiliar.
„Din discuțiile pe care le-am avut informal cu celelalte grupuri, au ajuns peste tot, la toate aceste partide. Nu s-au trezit aceste partide peste noapte să facă un proiect așa în care să dea un teren de peste 400.000 mp gratuit. Din informațiile publice, e cu dedicație pentru grupul Iulius. Îi acuz pe colegii din Parlament că au fost influențați de acest investitor, proiectul devalizează statul român. E o minciună, se va face un mare complex imobiliar, în zonă e 1.000 de euro mp”, a susținut Cătălin Drulă pentru Europa Liberă.
Lupta se ascute
Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) dezaprobă decizia Parlamentului de a transfera cu titlu gratuit terenul de 46 ha de la Romexpo din proprietatea statului în proprietatea unei entităţi private, respectiv Camera de Comerţ şi Industrie a României, considerând că acest proiect creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat, cât şi prin implicarea celui mai înalt for legislativ.
”Transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo este profund discriminatoriu faţă de alţi investitori interesaţi de valorificarea potenţialului economic al acestei zone şi transmite un mesaj de neîncredere în climatul investiţional pe care România îl oferă”, se arată într-un comunicat al Coaliţiei.
CDR, care reuneşte interesele celor mai mari investitori străini din România, este cea mai puternică structură de lobby, având capacitatea de a introduce legi sau de a cere modificarea lor. Din structura Coaliţiei fac parte asociaţii şi camere de comerţ, majoritatea reprezentând investitori străini, dar şi români. Din conducerea organizaţiei fac parte RBL, AOAR, CNPIMMR, Federatia Concordia, FIC, AmCham, CCIFER si AHK.
În acest caz, Coaliţia critică decizia Parlamentului, cu referire indirectă la CCIR, care vrea să se asocieze cu Iulius Group, cu Iulian Dascălu, în condiţiile în care CDR face acelaşi lucru atunci când solicită modificarea sau introducerea unor proiecte de legi.
Potrivit comunicatului CDR, lipsa de fundament economic, de transparenţă procedurală într-un moment în care economia României traversează o perioadă dificilă conferă deciziei de transfer ”un caracter îndoielnic şi ridică semne de întrebare privind corectitudinea întregului proces, indiferent care ar fi numele beneficiarului”.
Companiile membre solicită autorităţilor abilitate să impună Parlamentului revenirea asupra acestei decizii, astfel încât să fie parcurse toate etapele de consultare publică şi tehnică legislativă.
Unul dintre cei mai puternici manageri din real-estate: Felul în care s-a trasat tranzacţia de la Romexpo ”miroase urât”
Martin Slabbert, CEO şi fondator al Prime Kapital, care anterior a pus bazele NEPI, cel mai mare proprietar de malluri din România, consideră că statul român trebuie să dea dovadă de mai multă transparenţă şi să permită o concurenţă pe piaţa imobiliară locală în cazul unor proiecte precum cel de la Romexpo.
”Felul în care Romexpo a trasat tranzacţia cu Grupul Iulius „miroase urât” din punct de vedere politic. Pare ceva în neregulă. Sunt foarte sceptic cu privire la cum s-a realizat acest lucru. Se tranzacţionează un teren fără nicio transparenţă sau concurenţă. Este în interesul românilor şi în interesul ţării să existe o concurenţă acolo pentru ca dezvoltatorii să concureze pe o piaţă liberă iar banii să ajungă la stat pentru a fi utilizaţi corespunzător pentru dezvoltare”, a spus pentru ZF Martin Slabbert.
”Pentru un astfel de proiect trebuie lansată o licitaţie. Primăria ar trebui să prezinte un plan cu ce ar trebui organizat acolo. Poate chiar loturi din întreg terenul ar trebui licitate pentru ca mai mulţi dezvoltatori să aibă acces la proiect. Nu cred că este sănătos pentru Iulian Dascălu să aibă o poveste de dragoste cu Camera de Comerţ, poveste pe care nimeni nu o înţelege”, a spus Martin Slabbert.
Iulian Dascălu, apropiat de Patriarh şi de foşti ofiţeri de Securitate
Iulian Dascălu este absolvent al unui liceu economic din cartierul Bularga, unul dintre cele mai rău-famate din Iaşi. Pe Dascălu l-ar fi prins decembrie ’89 cu 2.000 de dolari în buzunar, după cum a declarat într-un interviu din 2005. Avea calificare de cofetar şi centură neagră cu un dan la karate tradiţional Shotokan. A câştigat chiar titlul naţional la competiţiile obscure organizate în comunism, ocazie cu care s-a apropia de Dan Stuparu, preşedintele Federaţiei Romane de Karate Traditional, decedat în aprilie 2013.
Peste mulţi ani, în iulie 2007, Stuparu avea să-i fie naş de cununie lui Dascălu la o nuntă extrem de selectă organizată la Pistoia-Toscana, în Italia. Ceremonia religioasă a fost oficiată atunci de actualul Patriarh al BOR, Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, împotriva cutumei. La nuntă au participat doar 100 de invitaţi, mulţi dintre ei ofiţeri din structurile fostei Securităţi.
În perioada 1990 – 1996, Dascălu a dezvoltat câteva magazine de pantofi în Iaşi, în spaţii închiriate de la fostele cooperative de producţie. Afacerea a falimentat, iar ulterior omul de afaceri a deschis un centru en-gros la Timişoara.
Dascălu a „explodat“ în afaceri în 1999, cu un credit substanţial obţinut de la Banca Naţională a Greciei, intermediat de Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen şi consilier al Mitropolitului Daniel. A construit mall-uri la Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava, apoi complexul Palas din Iaşi. În fiecare dintre aceste întreprinderi, foşti ofiţeri de Securitate grei se regăsesc pe statele de plată ale lui Dascălu.
Cel mai notoriu este fostul general Gheorghe Atudoroaie, condamnat pentru omorârea şi incinerarea a peste 40 de timişoreni la Revoluţie. Atudoroaie a fost arestat şi condamnat pentru represaliile din 1989, dar în 1991 a fost achitat şi reîncadrat în SRI de către Virgil Măgureanu.
Alţi ofiţeri ai fostei Securităţii plătiţi de Dascălu sunt generalii Vasile Alexoae (fost şef al Securităţii din Roman) şi Tiberiu Simion (fost şef al SRI Iaşi), coloneii Cornel Huţanu (fost şef Contrainformaţii SRI pe Moldova, apoi fost şef SRI Suceava), Corneliu Dogaru (fost şef al SRI Iaşi), Dorin Mocanu şi Ovidiu Feraru (fost şef la Miliţie) sau Florin Vezeteu (primul şef al SRI Iaşi). Un alt om de încredere ai lui Dascălu este Stela Fodor, fost responsabil de relaţiile externe şi de propagandă la mamutul economic comunist intitulat Combinatul de Utilaj Greu Iaşi.
Teribil.