Ministerul Justiţiei are în dezbatere un proiect de lege prin care se doreşte ca Inspecţia Judiciară, să nu mai aparţină de Consiliul Superior al Magistraturii şi să devină un organism independent. Cu toate acestea, şeful Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Mona Pivniceru acuză că sub acest proiect legislativ se ascunde intenţia ministrul PD-L al Justiţie, Cătălin Predoiu, de a controla politic singura autoritate care îi poate sancţiona disciplinar pe magistraţi.
În momentul de faţă, conform Legii nr. 317/2004 – Art. 61. – (1) -privind Consiliul Superior al Magistraturii, Pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează Inspecţia judiciară, condusă de un inspector şef. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a propus un proiect de lege prin care, pe lângă alte schimbări privitoare la statutul magistraţilor, acest articol se abrogă în totalitate şi, conform proiectului, Inspecţia judiciară va deveni o instituţie independentă care nu va mai răspunde în faţa nimănui. Cu toate acestea, în spatele proiectului propus de ministrul PD-L Predoiu, Inspecţia judiciară va răspunde în faţa ministrului Justiţiei, a procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, instanţa supremă din România.
În linii generale şi fără a comenta aplicat pe acest proiect legislativ, preşedintele CSM, Horaţiu Dumbravă, salută această iniţiativă “Există un proiect prin care se doreşte ca Inspecţia Judiciară să aibă independenţă faţă de CSM şi să fie ordonator de credite. În momentul de faţă, ca şi preşedinte de instanţă ai puţine pârghii de a efectua inspecţii judiciare. Astfel, poate că pe viitor magistraţii vor fi evaluaţi şi preşedinţii de instanţă se vor putea implica mai mult”, a declarat Dumbravă în timpul unei vizite la Curtea de Apel Cluj.
Proiectul lui Predoiu prevede la art.64 că “Inspecţia Judiciară se organizează ca autoritate autonomă, cu personalitate juridică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în municipiul Bucureşti”. Cu toate acestea, conform şefului Asociaţiei Magistraţilor din România, Mona Pivniceru, acest articol nu va transforma Inspecţia Judiciară într-o autoritate independentă.
“Organizarea Inspecţiei Judiciare ca autoritate autonomă cu toate atributele de identificare a persoanei juridice nu este suficientă faţă de necesitatea asigurării
independenţei acestei instituţii, independenţă care constă în nepartajarea atributelor de urmărire disciplinară devenite exclusive ca efect al independenţei ei şi, în niciun caz, trasformarea acesteia în organ de execuţie al executivului ori al altor entităţi, în raport cu care Inspecţia Judiciară nu are nicio putere de decizie”, consideră Pivniceru.
Independeţă pe hârtie
Spre exemplu, conform art 64 ind. 2 din proiectul de lege, “ Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare nu solicită şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio autoritate, instituţie sau persoană în realizarea atribuţiilor sale referitoare la declanşarea, desfaşurarea şi valorificarea controalelor, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege”. Conform şefului AMR, tocmai această excepţie poate genera o serie de abuzuri de subordonare politică. “Crearea excepţiei în privinţa independenţei inspectorului şef este de natură a anula independenţa acestuia în exercitarea prerogativelor, prin lege putându-se statua instrucţiuni în privinţa
efectuării controalelor conducând la subordonarea Inspecţiei Judiciare oricărei puteri sau instituţii cărora le-ar conferi acest drept”, este de părere Pivniceru. Ea mai consideră că, potrivit proiectului legislativ, dacă acesta va lua forma unei legi, decizia de începere a cercetării disciplinare prealabile nu va mai aparţine Inspecţiei Judiciare, care a efectuat verificarea şi cercetarea prealabilă, ci ministrului justiţiei, precum şi celorlalţi titulari care pot dispune completarea acesteia, completare care se efectuează tot de Inspecţia Judiciară „independentă”.
“Inspecţia Judiciară trebuie consolidată ca o structură independentă şi autonomă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu păstrarea actualei formule de organizare şi funcţionare, care include comisiile de disciplină şi procedura de urmărire disciplinară care asigură în condiţii de independenţă şi imparţialitate urmărirea disciplinară a magistraţilor, singura completare a procedurilor trebuind a fi realizată în partea privitoare la conferirea dreptului de recurs al comisiilor de disciplină împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară şi de a reglementa independenţa Inspecţiei
Judiciare în mod efectiv şi real”, consideră Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România.
Predoiu face ce visează Zeus
În contextul acestui proiect legislativ, un magistrat clujean spune că ar fi momentul ca Justiţia românească să iasă din tipar şi să adopte şi alte forme de proces. “Sunt o serie de voci, şi eu cred că acum ar fi momentul pentru introducerea procesului cu juraţi. Spre exemplu, la americani, ei dau verdictul şi judecătorul administrează pedeapsa. Juratilor li se explică pe scurt regula jocului, procurorul şi avocatul apărării îşi expun, pe probe, acuzarea şi apărarea, judecătorul arbitrează procesul iar juraţii dau verdictul. Eu i-am întrebat pe Iorgovan (Antonie Iorgovan, supranumit “părintele constituţiei”, decedat în 2007, n.red.), când trăia, şi pe Toni Greblă (parlamentar, n.red) de ce nu se face asta şi amândoi mi-au răspuns că nu e în tradiţia românească. Însă trebuie să vedem şi în viitor! Spre exemplu, prezumţia de nevinovăţie şi judecarea în libertate au fost în tradiţie?! Eu rămân la opinia că juraţii sunt cheia şi în felul acesta oamenii nu vor mai trăi cu impresia că noi suntem o “specie” protejată în detrimentul lor. Cetăţenii de rând nu vor putea fi traşi la răspundere de semenii lor că au decis în cutare situaţie că inculpatul este sau nu vinovat”, consideră un magistrat clujean.
Un alt judecător din Cluj Napoca este de părere că actualul proiect legislativ va deschide o cale prin care cei cu bani îi vor putea intimida pe magistraţi.
“Se poate deschide calea intimidării judecătorului de către cei cu bani şi influenţă. Eu cred că soluţia este reanalizarea soluţiilor contestate de către un juriu format din magistraţi, reprezentanţi ai Inspecţiei Judiciare şi ai Ministerului Justiţiei şi sancţionarea disciplinară şi/sau materială a judecătorului vinovat, başca schimbarea sentinţei! Asta ar fi o soluţie eficientă, pentru că aspectele formale, litera de lege, şi altele pot fi modificate! Dacă ne tot temem de abuzurile comisiilor de reanalizare a sentinţelor vom avea parte, în continuare, de abuzurile de care se tot plânge lumea”, este de părere un alt magistrat.
Demn de remarcat este şi faptul că acest proiect legislativ vine la aproape jumătate de an de când preşedintele Traian Băsescu atrăgea atenţia asupra faptului că Inspecţia Judiciară trebuie să se despartă de CSM.
“Cred că trebuie să găsim o formulă de creştere a independenţei inspecţiei, nu prin mutarea ei la Ministerul Justiţiei, ci să devină o structură autonomă de CSM, pentru a fi credibilă”, declara Băsescu la începutul acestui an.
”Noua reglementare vizează destructurarea statului de drept prin subordonarea puterii judecătoreşti din moment ce aplicarea dreptului material ori procesual, hotărârea judecătorească şi activitatea intrinsec legată de actul de justiţie constituie obiect de anchetă administrativă, exercitată atât de Inspecţia Judiciară, cât şi de alte entităţi executive spre a subordona în mod absolut actul de justiţie puterii executive”, Asociaţia Magistraţilor din România.
„În statele europene, ministrul Justiţiei este titular al acţiunii disciplinare, calitate partajată sau nu, în funcţie de sistemul adoptat de fiecare stat. Soluţia din legea noastra din 2004, în care ministrul Justiţiei nu este titular al acţiunii disciplinare, este o particularitate în Europa şi a reprezentat o soluţie greşită, care şi-a produs efectele nedorite în ultimii ani în special. Se consacră dreptul de recurs în favoarea inspectorilor în raport cu Hotărârile pronunţate de Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi va fi extinsă sfera abaterilor disciplinare şi se va modifica sistemul de sancţiuni disciplinare”, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei.
Răzvan Robu
