Prefectul cheama clienţii pentru a salva Industria Sarmei
Prefectura a organizat saptamana trecuta o intalnire intre patronii şi clienţii Mechel, in incercarea de a gasi o soluţie pentru a evita disponibilizarea a aproape 2000 de persoane, care ar cauza grave probleme economice pentru populaţia din Campia Turzii. Cei care au venit la discuţii sunt insa clienţii fideli, care oricum raman alaturi de combinatul deţinut acum de ruşii de la Mechel.
Prefectul Ioan Vuşcan a organizat o intalnire cu reprezentanţii Mechel Campia Turzii pentru a incerca deblocarea situaţiei economice in care se afla compania. La intalnire au participat agenţi economici care comercializeaza sau folosesc produsele pe care cei de la Mechel Campia Turzii le produc, potrivit reprezentanţilor instituţiei conduse de Vuşcan. Alaturi de acesta, i-au intampinat la prefectura pe vechii clienţi ai combinatului subprefect Mihnea Iuoraş, Gushchin Yury, directorul general al Mechel East Europe Metallurgical Division SRL şi Fedorov Sergei, directorul general Mechel Campia Turzii, dar şi primarul din Campia Turzii, Radu Hanga.
La negocieri au venit reprezentanţi ai Comat Bihor, Metabras Braşov, Prebet Aiud, Liga Intreprinzatorului Roman, Direct Cluj-Napoca, Electrovest Cluj-Napoca, Sawa Cluj-Napoca, Ambient Sibiu, Asacons Turda şi Apromet Oradea.
Clienţi de zeci de ani
„Aveam deja contracte cu Mechel, de 20 de ani. Problema e una de mediu, de piaţa, pentru ca, altfel, suntem mulţumiţi de relaţia cu Mechel. Din punctul meu de vedere e mai important sa existe stoc. In ultima vreme era mai important stocul. Sawa vinde oţel beton şi plasa sudata, cuie, sarma şi fibra metalica produsa la Campia Turzii, de 20 de ani, de cand s-a infiinţat societatea”, a declarat Mircea Haţegan, directorul Sawa SA, pentru cotidianul Ziua de Cluj.
„Deciziile luate la nivelul companiei, de a restrange activitatea pana la limita, a creat o stare de agitaţie şi nemulţumire in randul cetaţenilor din Campia Turzii. Mii de familii de acolo depind de locurile de munca din acest combinat”, a subliniat Vuşcan, pentru aceeaşi publicaţie. „Au fost mulţi care au refuzat (sa vina la negocieri, n.r.), pentru ca au avut dezamagiri contractuale, in legatura cu preţul, cu condiţiile contractuale, au fost dezamagiţi de intermediarii de la Mechel Service care promovau preţuri mai ridicate, profitul probabil mergea la Mechel Service, iar producatorul ramanea cu pierderea”, a mai explicat Vuşcan.
Soluţii de la guvern
Amintim ca in urma cu doua saptamani ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, s-a intalnit in oraşul Campia Turzii cu reprezentanţi ai administraţiei publice, ai patronatelor şi ai sindicatelor, pentru a analiza situaţia creata in urma concedierilor masive anunţate de combinatul siderurgic Mechel. Potrivit unei scrisori a Sindicatului Mechel Campia Turzii adresata premierului Victor Ponta, combinatul Mechel Campia Turzii ar urma sa fie inchis incepand cu luna septembrie, iar 1.900 de angajaţi ar putea sa ramana fara loc de munca, fapt ce ar afecta jumatate din populaţia municipiului Campia Turzii.
Autoritaţile locale sunt ingrijorate de riscurile pe care le implica disponibilizarile pentru populaţia oraşului, care se vede ameninţata de saracie. Primarul din Campia Turzii, Radu Hanga, a declarat ca nu are o soluţie in acest moment pentru a atenua efectele disponibilizarilor masive. „Noi putem sa oferim facilitaţi celor care vor sa investeasca. Putem transforma platforma Mechel intr-un parc industrial, pentru ca exista drumuri, utilitaţi, precum şi cladiri care pot fi recondiţionate”, a spus Radu Hanga. Acesta face referire la parcul industrial iniţiat de Alin Tişe, atunci cand au aparut pentru prima data zvonurile legate de disponibilizari, in care a reuşit deocamdata sa atraga mai mulţi producatori de mobila transilvaneni.
De asemenea, prefectul Ioan Vuşcan şi directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Munca, Daniel Don, au lansat ideea unei intreprinderi sociale, finanţate de Uniunea Europeana, care ar putea genera minim 250 de locuri de munca şi care ar activa in producţia de metal, plastic şi textile.
Diana Gabor
