Președinta Ungariei, Katalin Novak, a făcut un nou gest controversat înainte de a-și încheia vizita din România. Aceasta s-a pozat cu borna vopsită în tricolorul Ungariei de pe Piatra Secuiului, în județul Alba.
Borna de pe Piatra Secuiului face de mai mulți ani subiectul unor dispute între români și maghiari, fiind colorată periodic fie în culorile României, fie în cele ale Ungariei.
Șefa statului maghiar a trimis și câteva ”săgeți” către MAE, spunând că nu va abandona niciodată ungurii din Transilvania.
Katalin Novak a declarat că ”nu vom tăia niciodată cordonul ombilical dintre patria-mamă şi maghiarii care au ajuns să trăiască în afara graniţelor Ungariei, şi nici nu vom permite, niciodată, ca acesta să fie tăiat”, potrivit sursei citate.
După ce a urcat sâmbătă pe Piatra Secuiului, președinta Ungariei a postat pe pagina sa Facebook poze cu ea pe muntele din Alba, însoțite de o scurtă descriere, în limba maghiară: ”Ajungând în vârf. Székelykő, 1130 de metri. M-am simțit bine să fac drumeții după sărbătoarea comună”.
Într-un mesaj transmis de agenția de presă Hirado, șefa statului maghiar îi dă și o replică ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, care sancționase o declarație anterioară a Katalinei Novak, potrivit căreia prioritatea ei este să reprezinte ”toți maghiarii, indiferent dacă trăiesc înăuntrul sau în afara granițelor”.
Ambasadorul Ungariei în România, contactat de MAE după mesajul controversat al președintei Katalin Novak
Ministerul Afacerilor Externe l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România, vineri, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, și i-a transmis preocuparea părții române față de declarația făcută de președinta ungară Katalin Novak, care a transmis în mediul online un „mesaj prin care se asumă de către înaltul demnitar ungar calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde locuiesc aceștia”.
„Astfel, în măsura în care declarațiile Președintelui Ungariei, aflată în vizită privată în România, se referă și la cetățenii români de etnie maghiară, este de subliniat că, potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat. În plus, responsabilitatea primară pentru respectarea drepturilor identitare (etnice, culturale, religioase, lingvistice) ale cetățenilor români de etnie maghiară revine României, ca stat de cetățenie, Ungaria, ca stat înrudit, având cel mult un interes în consolidarea legăturilor culturale, astfel cum se arată atât în Raportul din 2001 al Comisiei de la Veneția privind tratatementul preferential acordat minorităților naționale de statul înrudit, cât și în Declarația din 2001 a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE intitulată Suveranitate, responsabilitate și minorități naționale”, a explicat MAE român.
