Orașul de cinci stele al lui Boc se poate lăuda că face parte din „elita” orașelor cu cele mai mari prețuri, atât la apartamente și case, cât și traiul de zi cu zi. Dezvoltatorii imobiliari și-au dat seama că în Cluj-Napoca a „început să plouă cu bani”, motiv pentru care, de câțiva ani au început să construiască noi proiecte imobiliare, iar timpul este de partea lor, la fel și averile acumulate de-a lungul anilor. O întrebare totuși se ivește: De ce nu scade prețul la imobiliare, în condițiile în care tranzacțiile au scăzut cu 50% în ultimul an?
Prețurile ridicate la proprietăți este aproape imposibil de gestionat pentru majoritatea locuitorilor din Cluj-Napoca, în special pentru cei cu venituri mici și mijlocii. Din această ecuație scoatem „crema” orașului, IT-iștii, care joacă în altă ligă față de majoritatea „muritorilor” de rând care trebuie să trăiască cu un salariu până în 4500 de lei, dacă sunt norocoși, în oraș.
Vorbind despre marii dezvoltatori imobiliari care au ajuns să construiască mii de apartamente în Cluj-Napoca, ziarul nostru prezintă pe cei din vârful piramidei.
În perioada ianuarie-noiembrie 2022, conform datelor oficiale disponibile, au fost înregistrate un total de 30.061 tranzacții imobiliare în Cluj. În aceeași perioadă a anului precedent, numărul tranzacțiilor a fost de 33.611, ceea ce reprezintă o scădere de 10,5% în volumul tranzacțiilor. Cu toate acestea, prețurile proprietăților din Cluj au crescut cu aproximativ 20% anual, ceea ce indică faptul că valoarea totală a proprietăților vândute nu a scăzut.
Cel mai mare proiect imobiliar din sud-estul Europei, vecin cu groapa de gunoi de la Pata Rât
Antreprenorul Iulian Dascălu, cel care controlează grupul Iulius, a anunțat că orașul Cluj-Napoca devine „casă” pentru cel mai mare proiect urbanistic din România, care vizează platforma industrială Carbochim, investiția fiind de 500 de milioane de euro. Printre altele, noul proiect are în vedere construirea unor spații de retail de 115.000 de metri pătrați, un centru cultural, restaurarea a două clădiri de patrimoniu industrial și aducerea lor în circuitul public, conectarea grădinii urbane de peste 4 hectare cu parcurile adiacente și crearea unui ansamblu rezidențial mixt, precum și a peste 23.000 de metri pătrați de spații de birouri verzi.
Nici fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, care acum se află în pușcărie, nu a stat departe de „paradisul imobiliar” din Cluj. Transilvania Smart City, marele proiect imobiliar care va cuprinde 10.000 de apartamente, școli, mall, hotel, parcuri și spații de birouri, se află la doar câteva sute de metri de groapa de gunoi de la Pata Rât. Proiectul Elenei Udrea va fi amplasat pe versantul unui deal situat la aproximativ 150 de metri distanță de groapa de gunoi Pata Rât. Autoritățile sunt responsabile cu desființarea acestei gropi de gunoi și înlocuirea ei cu un centru modern de colectare a deșeurilor, care nu ar trebui să aibă impact negativ asupra locuințelor din zonă. În prezent, mai există deșeuri la vechea groapă de gunoi Pata Rât, care trebuie teoretic eliminate din zonă.
Și familia de milionari Căpușan, care a construit blocurile Bonjour Residence din Bună Ziua, din dorința de a scoate mai mulți bani din imobiliare, are de gând să investească 7,5 milioane de euro pe marginea străzii Bună Ziua, unde se află o parcare, pentru a construi două clădiri. Una va avea două niveluri de subsol, demisol, parter și patru etaje (birouri).
Față de Cluj-Napoca, există locuri unde prețul pe metru pătrat pare accesibil, prețurile fiind de sub 1.500 de euro.
Apahida, cu -2,99%, până la un preț mediu de 1.235 Euro/mp.
Florești, cu -2,75%, până la nivelul de 1.309 Euro/mp.
Baciu, cu -1,03% până la nivelul de 1.441 Euro/mp.
Tranzacțiile scad, prețul rămâne ridicat
Cu mii de apartamente care așteaptă proprietari, prețul exorbitant pe care dezvoltatorii imobiliari îl cer crește constant. De exemplu, în luna martie 2023, pretențiile vânzătorilor s-a majorat cu aproape 1%, ajungând la o medie de 2.396 de euro pe metru pătrat util, față de 2.375 euro la finalul lunii februarie.
De asemenea, pe piața rezidențială nouă a avut loc un avans de 1,3%, adică de la 2.507 la 2.540 euro pe metru pătrat. Spre exemplu, în București, în luna martie, prețul pentru metru pătrat era de „doar” 1.507 euro, cu o ușoară scădere de 7 euro față de prețul de la finalul lunii februarie. Amintim aici că vorbim de Capitală, unde prețul este cu aproape 1.000 de euro mai mic față de „orașul de cinci stele” administrat de Emil Boc.
Marii dezvoltatori imobiliari din Cluj-Napoca își permit să cadă de comun acord, în spatele ușilor închise, ca prețul să rămână ridicat, în condițiile în care cererea este mereu ridicată pentru proprietăți în oraș. Mai mult, mulți dintre ei nu sunt presați de bănci, marile proiecte fiind construite din banii pe care i-au acumulat de-a lungul anilor din alte proiecte pe care le-au realizat.
Pe lângă asta, menținerea la un preț așa ridicat se datorează și creșterii economice din regiune și a numărului mare de oameni care vin din toate părțile țării în Cluj.
Să nu uităm că și investițiile în infrastructură care cresc atractivitatea orașului pentru investitori, ceea ce menține, evident, prețurile la nivelul care este acum sau îl vor crește, cel mai probabil, în lunile care urmează.
Băieții deștepți din imobiliare au acaparat, într-un mod legal, orașul de cinci stele, în care construiesc de la „palate” la simple apartamente, fiind, într-o oarecare măsură, cei care dau tonul la prețuri și își permit să le țină sus de tot.
Chiar dacă se construiește constant, dezvoltatorii imobiliari țin cont de spațiul verde, în condițiile în care fiecărui clujean îi este atribuit 28 de metri pătrați de spațiu verde, potrivit răspunsului primit din partea Primăriei Cluj-Napoca.
Sa nu imi spuneti ca nu stiati ca la clun construiesc blocuri cei din clanul Caran din bucuresti?!