Primaria „bate palma” pentru proiectarea Filarmonicii
Primaria Cluj-Napoca a semnat, in sfarsit, contractul pentru proiectarea noului sediu al Filarmonicii din cadrul Centrului Cultural Transilvania. Contractul a fost semnat de catre Viorel Hurduc, din partea Vaal Arhitectura, si Laszlo Attila, din partea Primariei Cluj-Napoca. Primarul interimar Radu Moisin a facut parte din comisia de negociere, care a discutat in primul rand aspecte legate de termenul de finalizare al lucrarilor de proiectare.
Decizia juriului la concursul castigat de catre Vaal Arhitectura a fost initial contestata, dar Curtea de Apel Cluj a decis in 25 octombrie ca modalitatea de desemnare a castigatorului a fost in conformitate cu legislatia romana si ca a fost corecta. Juriul a anuntat castigatorul din luna martie, insa semnarea contractului a fost amanata, din cauza contestatiei, mai bine de opt luni. Termenul de finalizare a proiectarii ar putea fi devansat fata de cel mentionat in caietul de sarcini, tocmai pentru a putea lansa cat mai repede licitatia de executie. Durata de executie a contractului este de sase luni, valoarea acestuia fiind de 2.160.000 de lei, fara TVA.
„Distrugatorul Bucurestiului”
„ E o cinste pentru mine, pentru intreaga firma, si absolut toti specialistii, din celelalte doua firme partenere in acest contract, ca avem posibilitatea sa realizam un proiect de o asemenea importanta. Nadajduiesc ca toate lucrurile vor merge mai bine, ca raul a trecut, si ca aceasta pauza de mai bine de opt luni de zile a fost si un lucru bun, pentru ca asa am avut timp sa cunoastem mai bine subiectul, si speram ca in final experienta pe care am castigat-o privind Cluj-Napoca, vor reduce termenul de elaborare a proiectului”, a declarat Viorel Hurduc.
Numele lui Hurduc este legat de un scandal urbanistic din 2006, cand alaturi de primarul de atunci al Capitalei, Adriean Videanu, in calitate de presedinte al Comisiei de Arhitectura a Capitalei a propus demolarea centrului istoric al Bucurestiului pentru a construi zgarie nori in Piata Revolutiei si in jurul Parcului Cismigiu, “pentru ca vor juca rol de orientare pentru cei care se plimba in parc”. Supranumit dupa acest incident “distrugatorul Bucurestiului”, Hurduc a fost schimbat din functie dupa castigarea primariei generale a Capitalei de catre Sorin Oprescu.
8 luni intarziere
Intr-o prima faza, Primaria a organizat un concurs de idei pentru tema de proiectare a acestuia, castigata de Universitatea Tehnica Cluj-Napoca (UTCN) cu doua propuneri. Aceste variante, combinate, constituie tema pe baza careia a fost gandit proiectul de investitie, impartit in doua sectiuni – parteneriatul public-privat prin care se va construi un parking subteran si o cladire multifunctionala si sala mare a Filarmonicii clujene, care va fi realizata de catre Primarie. De asemenea, noua tema a rezolvat problema cladirii istorice a vechii cazarmi, care va fi “inglobata” in proiectul noului CCT. A doua faza o constituie contractul de proiectare, prin care vor fi toti parametrii pe care trebuie sa ii respecte constructorul la demararea lucrarilor. Executia va incepe abia dupa ce, pe baza proiectului, se va realiza un caiet de sarcini pentru licitatia care va adjudeca lucrarile achitate de Primarie. Amintim ca, la cateva luni de la pronuntarea deciziei in legatura cu proiectul castigator pentru noua Filarmonica, acesta a fost blocat de catre Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor, care a dispus reluarea concursului. Primaria a reactionat imediat, atacand decizia in instanta.
Proiectul va consta din doua sali de spectacol, un centru de conferinte, spatii de birouri, parking, sala de repetitii, centru multifunctional si un sediu pentru Filarmonica de Stat Transilvania. Sala de concerte, cu o capacitate de cel putin 1.200 de locuri, va fi separata de sediul Filarmonicii, dar vor exista doua pasarele de legatura intre acestea la etajele 1 si 2. Cele sapte corpuri pot fi construite independent unul de celalalt, motiv pentru care primaria va concesiona terenul pentru construirea unora dintre acestea, proiectul fiind gandit in spiritul parteneriatului public-privat.
Diana Gabor
