Potrivit unei sentințe judecătorești, Primăria Cluj Napoca a plătit daune în valoare de peste 300.000 euro firmei VSV Invest pentru Biroul de urbanism nu a vrut să elibereze un certificat de urbanism. Ulterior, după ce firma a câștigat procesul, pe lângă banii primiți ca despăgubire, primăria a eliberat certificatul de urbanism. Pentru banii plătiți degeaba din taxele clujenilor, primarul Emil Boc nici măcar nu a încercat să găsească un responsabil care ar fi putut fi tras la răspundere pentru recuperarea prejudiciului. Chiar dacă s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani, cazul este similar cu cel în care Primăria Cluj Napoca va fi obligată să plătească peste 20 milioane de euro pentru parcul din zorilor care se construiește pe terenul omului de afaceri Sile Puscaș.
Printr-o sentință judecătorească, Primarul Municipiului Cluj-Napoca a fost obligat să elibereze firmei VSV Invest un certificat de urbanism pentru un teren situat în Cluj-Napoca în zona cimitirului din Mănăștur. Firma îi aparține milionarului local Sorin Vamoș. La vremea respectivă, firma urmărea să construiască un ansamblu compus din „Sediu Bancă şi spaţii comerciale S+P+2E” şi „ Imobil de locuit colectiv S1+S2+P+10E”.
Însă, cei de la biroul de urbanism din cadrul primăriei au refuzat, în opinia judecătorului, nejustificat, să elibereze certificatul de urbanism. Refuzul era, totuși, justificat de faptul că degringolada urbanistică generată de Planul Urbanistic General (PUG) al Municipiului Cluj Napoca ”mutase” terenul dintr-o zonă construibilă fără probleme, într-una cu restricții drastice privind edificarea de imobile. Nu este singurul caz de acest tip generat de administrația locală, însă cei de la primărie au avut ghinion pentru Vamoș, pe lângă relațiile pe care le are, are și o avere care i-a permis să se judece cu administrația locală.
Culmea, după ce primăria a pierdut procesul, autoritatea a fost obligată să emită certificatul de urbanism. Pe baza acestuia și a greșelilor flagrante prin care terenul lui fusese mutat, Vamoș a deschis un alt proces și după câțiva ani a câștigat procesul.
Practic, ”primarul ne-a eliberat certificatul de urbanism după 4 ani şi 79 de zile şi numai după ce a fost obligat de instanţele de judecată Pe cale de consecinţa, îndeplinirea acestei condiţii în vederea antrenării răspunderii administrative patrimoniale este de necontestat”, arată dosarul de judecată.
”Aşa cum rezultă din probele dosarului autoritatea (Primăria Cluj Napoca, n.red.) a refuzat în mod nelegal să rezolve o cerere privitoare la un drept recunoscut de lege sau la un interes legitim al reclamantei condiţie premisă a antrenării răspunderii administrativ patrimoniale. (…)Cât priveşte culpa autorităţii publice aceasta reiese cu puterea evidenţei din hotărârile judecătoreşti examinate de instanţa de fond prin care s-a reţinut că instanţa de contencios administrativ a sancţionat conduita ilicită a autorităţii publice în ceea ce priveşte lipsa recunoaşterii dreptului reclamantei de a beneficia de rezolvarea cererii privind eliberarea certificatelor de urbanism pentru imobilul teren situat în Cluj-Napoca. (…) Curtea reţine că recursul reclamantei este fondat sens în care în temeiul art. 20 alin. 3 cu aplicare art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 312 C.pr. civ. de la 1865, aplicabil în speţă prin prisma art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, va fi admis, sentinţa va fi în întregime modificată şi ca o consecinţă: se va obliga pârâtul MUNICIPIUL CLUJ NAPOCA să plătească reclamantei suma de 320.863,68 euro plătibilă în lei la data plăţii conform cursului euro/leu al BNR precum şi la plata dobânzii legale, începând din data de 28.02.2011 până la data plăţii integrale a debitului, urmând ca restul pretenţiilor să fie respinse faţă de acest pârât”, arată motivarea judecătorului
Clujenii au plătit degeaba peste 300.000 euro !
În mod normal, primarul Emil Boc ar fi trebuit să îi găsească pe cei responsabili de gafele prin care terenul respectiv a fost mutat dintr-un la un regim de construire în altul și să îi tragă la răspundere. Pe rolul instanțelor de judecată nu există niciun proces în care administrația locală să ceară atragerea răspunderii patrimoniale asupra celor vinovați. Nici măcar nu au fost nominalizați!
Mai mult, după ce primăria a fost obligată să emită certificatul de urbanism în cadrul lui se specifică faptul că documentul ”nu va fi urmat de emiterea unei autorizații de construcție”. Acest lucru a fost specificat în condițiile în care oricine are tangențe minime cu documentațiile pentru construirea unei case știe că certificatul de urbanism are o valoare de informare.
În menţiunile Certificatului de Urbanism nr. 104/2013 eliberat în baza Sentinţei Civile nr. 1664/2010 a Tribunalului Cluj şi respectiv a sentinţei civile nr. 22693/2012 a Judecătoriei Cluj-Napoca, se specifica faptul că acesta nu va fi urmat de emiterea unei autorizaţii de construire neputând fi folosit de reclamantă în acest scop. Autoritatea emitentă a menţionat că certificatul de Urbanism nr. 104/2013 poate fi folosit pentru „operaţiuni cadastrale şi elaborare de studii de urbanism pentru construire imobil cu destinaţia sediu de bancă şi spaţii comerciale S+P+2E şi imobil de locuit colectiv S1+S1+P+10E „raportat la punctul 8 al Notei din cuprinsul menţionat, în conformitate cu care autoritatea emitentă „ nu se poate pronunţa cu privire la propunerea de amplasare a celor două imobile şi încadrarea lor în condiţiile urbanistice”, arată documentele de la dosarul de judecată.
După ce au obținut certificatul de urbanism au reușit să mute morții din cimitir
Atunci când a fost obținut certificatul de urbanism, terenul era trecut în zona G2, adică subzona cimitirelor, în care edificarea blocurilor cu 10 etaje este interzisă. Însă, investitorul a găsit o portiță.
S-a asociat cu o persoană care avea un teren în imediata vecinătate și care făcea parte din zona CM, unde sunt autorizate construcțiile mixte, inclusiv blocurile de 10 etaje. Astfel că, în ședința de consiliu local din luna mai 2007, consilierii locali au votat, în orb, autorizarea unui proiect imobiliar. Astfel, s-a ajuns la situația în care primăria clujeană să fie obligată să mute o parte din mormintele din cimitirul din Mănăștur.
Schimbând zona G2 în CM, legea prevede o zonă tampon pentru protecția sanitară, de 50 de metri, la care se adaugă 3 metri de la morminte până la gardul cimitirului. Vorbim, adică, despre o suprafață de protecție de 53 de metri, care este obligatorie, după cum arată decizia nr. 3515 din 6 septembrie 2012 a Curții de Apel Cluj: „Prin Sentința civilă nr. 16484/25.10.2011 pronunțată în dosar nr. 4702/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții B.I. si SC V.I.G. SRL împotriva pârâtului Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și a obligat pârâtul să sisteze lucrările de săpare și amplasare a locurilor de veci pe fâșia de teren adiacentă străzii F. (Varianta Manăștur-Zorilor) din Cluj-Napoca, lângă proprietățile reclamanților. A obligat pârâtul să strămute locurile de veci(mormintele) edificate pe fâșia de teren adiacentă străzii F. (Varianta Manăștur-Zorilor) din Cluj-Napoca, lângă proprietățile reclamanților. A obligat pârâtul să păstreze distanța legală de protecție de 53 mp față de limita de proprietate a terenurilor reclamanților situate în Cluj-Napoca, str. F., FN, jud. Cluj, pentru lucrări de săpare și amplasare a locurilor de veci. A obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 4 890 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”, arată o sentință dintr-un alt proces.
La București, într-un caz similar, dezvoltatorul a fost despăgubit cu 293.000 dolari
Un caz similar a avut loc în București. Un investitor a dat în judecată Primarului General al Municipiului Bucureşti şi arhitectului sef al Primăriei Capitalei, iar certificatul de urbanism eliberat nelegal a fost anulat, iar primarul a fost obligat sa elibereze un alt certificat de urbanism legal. De asemenea, primarul și arhitectul șef au fost obligaţi în solidar la plata despăgubirilor în suma de 293.000 dolari. În considerentele acestei hotărâri s-a reţinut ca prin eliberarea unui certificat de urbanism nelegal a fost vătămat dreptul de proprietate al reclamantului. Instanţa
a stabilit că eliberarea certificatului de urbanism cu încălcarea dispoziţiilor legale reprezintă o afectare a dreptului de proprietate.
