Practic, prin această decizie, s-a dat liber la obținerea de despăgubiri de la Primărie pentru terenurile donate sau cedate cu titlu gratuit în urma unui „mic șantaj urbanistic”, scrie clujust.ro. Un avocat care a studiat fenomenul susține că sunt circa 300 de astfel de „donații” sub presiune consfințite prin hotărâri de Consiliu Local.
În decembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins ca inadmisibil recursul formulat de recursul declarat de pârâţii Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi municipiul Cluj-Napoca prin Primar împotriva hotărârii judecătorești a Curții de Apel Cluj, prin care s-a dispus obligarea Primăriei la acordarea de despăgubiri de 117.312 de euro (aprox. 190 euro/ mp) pentru terenul de 624 mp donat de câțiva clujeni pentru a obține autorizația de construire a unui ansamblu de locuințe colective cu regim S+P+2E.
„În realitate, prin HCL din 31.05.2016 a Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca a fost aprobată preluarea în proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca a terenului în litigiu, afectat unei servituți publice, și a fost preluat efectiv acest teren. Întrucât această hotărâre a Consiliului Local nu a fost anulată, ea produce efecte juridice și confirmă un drept de proprietate asupra terenului existent în domeniul public de interes local.
Cu toate că acest transfer a operat printr-un act de dispoziție al Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, despăgubirea cuvenită proprietarilor nu a fost acordată simultan acestora, printr-o fraudare a normelor constituționale și a textelor substanțiale ce reglementează exproprierea pentru cauză de utilitate publică”, se arată în hotărârea Curții de Apel Cluj, menținută de ÎCCJ.
Practic, această hotărâre constată încă o dată nelegalitatea prin care emiterea de către Primăria municipiului Cluj-Napoca a autorizației de construire era condiționată de donația sau cedarea cu titlu gratuit a părții din terenul oamenilor unde se dorea extinderea sau construirea unui drum public.
Astfel, donațiile de terenuri pentru drumuri publice, pe care Primăria le-a primit timp de peste un an (din 22 iunie 2016 până în 18 iulie 2017), făcute ca o condiționare pentru a obține autorizații de construire, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit Tribunalului și Curții de Apel Cluj, susține avocatul Horațiu Brisc, potrivit clujust.ro.
Autorizații de construire condiționate de donații pot atrage presupuneri că o parte din fraudare și șantaj, poate substitui scriptic alte parcele dezmembrate și tranzacționate funciar ? Contravaloarea furtului e cu des-păgubire din bani publici ?