Primăria Cluj-Napoca a anunţat recent câştigătorul licitaţiei pentru serviciile de salubrizare şi deszăpezire stradală în municipiu, contract cu o valoare estimată de 137.625.504 lei fără TVA, pe o durată de 8 ani. Contractul a fost atribuit firmei Supercom, patronată de o reţea de interese care gravitează în jurul Elenei Udrea. De mulţi ani de zile, singurele firmele de salubritate din Cluj Napoca au fost Rosal şi Brantner Veres, care au creat o situaţie de monopol în acest domeniu. Pe de o parte, salubrizarea străzilor din oraş a fost împărţită între firma lui Prigoană şi a lui Vereş, însă cel din urmă s-a ocupat şi de administrarea rampei de la Pata Rât.
În cursa pentru contractul de 30 de milioane de euro s-au înscris şase societăţi. Romprest Service, RER Ecologic Service Oradea, Supercom şi Rosal au făcut oferte pentru ambele loturi, iar Compania de Salubritate Branter Vereş şi Polaris Holding numai pentru sectorul II.
Câştigătorul, Supercom, va oferi contra celor 30 de milioane de euro servicii de măturat manual, întreţinerea curăţeniei, spălatul carosabilului şi al trotuarelor, stropitul carosabilului, curăţarea manuală a rigolelor, măturat mecanizat, curăţarea manuală a zăpezii şi gheţii, pluguitul, combaterea poleiului, curăţarea de zăpadă şi gheaţă a gurilor de scurgere, încărcat, transportul zăpezii şi gheţii.
Cele două loturi, gestionate de ani buni de „oligarhia” Rosal-Brantner, au trecut acum în grija unui om de afaceri al cărui nume poate fi legat de Elena Udrea şi noul Partid Mişcarea Populară. Companiile de salubritate au acuzat Supercom de fault şi au declarat că vor contesta rezultatele, pentru că prevederile legale nu au fost aplicate corect în cadrul acestei proceduri de licitaţie.
Poveşti cu acţionari străini şi cifre de afaceri
De altfel, au existat surse care au subliniat că Supercom ar fi câştigat pe nedrept, fără a respecta caietul de sarcini al licitaţiei. Potrivit acestora, firma trebuia să aibă o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei per sector, or firma a venit cu o cifră de afaceri globală de 130 de milioane de lei. De altfel, Supercom ar fi contestat această cerinţă a caietului de sarcini la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), dar prevederea a fost menţinută, singura firmă care s-ar califica astfel fiind Romprest.
S-a sugerat chiar că licitaţia a fost pregătită „cu dedicaţie” pentru firma Romprest Service, al cărei proprietar ar fi omul de afaceri Florin Walter. Potrivit Ziarul Financiar, care citează date de la Registrul Comerţului, 43,7% din capitalul Romprest se află în mâinile 3I Group, un fond britanic cu investiţii în companiile de infrastructură, iar Detaco Ltd, o firmă cu sediul în Canada şi controlată de o companie înregistrată în Seychelles, deţine 42,7% din acţiuni. Al treilea acţionar este Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, cu un pachet de 10%. Structura acţionariatului este completată de Firstcom LLC, o companie înregistrată în statul american Kentucky, dar cu sediul în Cipru.
Societatea Supercom este controlată de Ilie Ionel Ciuclea, preşedintele şi directorul general al firmei, şi a încheiat anul 2012 cu o cifră de afaceri de 137,8 milioane lei, aproximativ 31 milioane euro, cu un profit net de aproape 1,4 milioane lei şi cu un număr mediu de 1.677 de angajaţi, conform site-ului Ministerului Finanţelor. Alături de Ilie Ionel Ciuclea, din acţionariatul companiei fac parte şi Ciuclea Georgescu Roxana Magdalena, Ciuclea Maria Cristina, Ciuclea Paula, Bubu Gheorghe Valentin şi Bubu Florina.
Prieteni, prieteni, dar contractele-s pe bani
Compania Supercom a mai câştigat în 2009 un contract de 270 milioane lei, circa 60 mil. euro, pentru salubrizare în judeţul Dâmboviţa, potrivit anunţurilor publicate pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), însă s-a ocupat de salubrizare şi în Bucureşti, în sectorul 2. „Compania a devenit cunoscută după ce a reuşit să câştige contractele de salubrizare pentru sectorul 2 din capitală. Pe lângă firma de salubritate, care are contract cu Primăria sectorului 2 şi care reprezintă aproximativ 50% din business, grupul mai cuprinde şi o fabrică de producţie asfalt, o secţie de drumuri şi lucrări de infrastructură, o firmă de instalaţii de gaze şi o firmă de administrare de locuinţe”, arată topul milionarilor Forbes în secţiunea dedicată lui Ciuclea.
Numele lui Ciuclea a fost legat de fostul cuplu Elena Udrea-Dorin Cocoş. Legătura dintre aceştia ar fi, potrivit Ziar de Cluj, compania Piete Grup SA, înfiinţată în 2002, dar radiată ulterior. În această societate, Ilie Ciuclea ar fi fost asociat cu Dalli Exim SRL, companie menţionată în interceptările convorbirilor lui Dorin Cocoş realizate în cadrul dosarului ALRO de către Serviciul Român de Informaţii (SRI).
Contre între Prigoană şi Vereş
Nu de puţine ori, Prigoană a încercat să “spargă” monopolul lui Vereş şi să îşi deschidă şi el o rampă de gunoi, însă patronul Brantner era prea bine “înşurubat” în administraţia locală.
Spre exemplu, după închiderea rampei de la Pata Rât, pentru că deşeurile nu puteau fi stocate până la finalizarea proiectului rampei ecologice, Eugen Vereş a venit cu soluţia salvatoare: din “întâmplare”, el deţinea în apropiere un teren unde municipalitatea a ales să facă un depozit de deşeuri temporar. În toamna anului 2012, Vereş a concesionat un teren de la administraţia comunei Apahida pentru a putea oferi autorităţilor clujene o soluţie de stocare a deşeurilor de ultim moment. Mai mult, de mutarea gunoaielor care se vor strânge la “Pata Rât 2” către viitoarea rampă ecologică de pe raza comunei Feleac se va ocupa tot Vereş.
În acest context, la sfârşitul săptămânii trecute, Silviu Prigoană, patronul SC Rosal, a încercat să “momească” Consiliul Judeţean Cluj cu ceva “moka”. Prigoană a oferit cu titlu gratuit 4 hectare de teren pe raza comunei Apahida pentru ca administraţia judeţeană să edifice aici viitoarea rampă ecologică. Acesta este un proiect mai vechi pe care Silviu Prigoană l-a avut în vedere, el dorind un parteneriat public-privat cu cei din CJ Cluj pentru a putea avea acces la banii europeni. Însă, pentru realizarea rampei ecologice, UE a specificat clar faptul că la aceste fonduri nu vor avea acces decât instituţiile statului, excluzând orice parteneriat cu firmele private.
Stoia de la Brantner albeşte şi unghiile prinse la uşă
Ambele firme care au asigurat până acum serviciile de curăţenie din oraş au avut angajaţi o serie de persoane care s-au implicat de multe ori în “afacerile cheie” din Cluj-Napoca.
Spre exemplu, Călin Stoia, fost administrator la Brantner Vereş, a fost implicat în dosarele penale în urma cărora au fost implicaţi pentru fapte de corupţie fostul vicepreşedinte al CJ Cluj, Radu Bica, şi fostul edil Sorin Apostu. Spre exemplu, Stoia a rămas celebru pentru o replică surprinsă de procurori în urma interceptărilor telefonice: “Păi pentru 50 mii, nu mă dau jos din pat, frate!”. Mai mult, de pe urma implicării lui Stoia în dosarul Apostu nu a rămas nici o urmă. Stoia a fost achitat de toate acuzațiile care i s-au adus. Implicit, și acuzațiile asupra lui Sorin Apostu, venite pe ”filiera” Stoia, au fost ”spălate”. Mai mult, în Dosarul Apostu, chiar dacă fostul administrator de la Brantner a fost arestat, el a avut o şedere “dulce” în spatele gratiilor. În timp ce era arestat pentru fapte de corupţie, Călin Stoia a fost fotografiat la mai multe bazine de înot din Cluj Napoca.
Omul de afaceri Călin Stoia, administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A, a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru dare de mită în formă continuată (18 acte materiale), participaţie improprie la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale). Însă, a fost achitat de toate acuzaţiile!
Directorii Rosal stau de vorbă cu procurorii
De la cealaltă firmă “cap de afiş” este directorul Rosal Grup, Bogdan Niculescu, inculpat în dosarul deschis de procurorii DNA Cluj pe numele primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, cercetat pentru fapte de corupţie. Directorul Rosal este acuzat că i-ar fi dat primarului băimărean sume de bani pentru a prelungi contractul semnat între municipalitate şi societatea Rosal.
De asemenea, în dosarul Apostu, au fost chemaţi la audieri Sergiu Hosu, de la Rosal Cluj şi o contabilă. Cu ocazia percheziţiilor la domiciliul fostului primar s-au găsit mai multe carduri pentru achiziţionarea de combustibil primite de la firma Rosal. Cu alte cuvinte, Rosal deconta benzina familiei Apostu. Cei de la Rosal au avut probleme şi la Ploieşti, unde Octavian Morariu, proprietarul firmei Vitalia, una dintre societăţile concurente cu Rosal, a spus că poate pune la dispoziţia celor interesaţi înregistrările cu intrările în rampă ale maşinilor firmei Rosal. ”Avem, la rampa de gunoi, un sistem video şi înregistrări video cu toate maşinile care au descărcat în rampă deşeurile colectate. Se văd numerele maşinilor, încărcătura, tot. Noi am făcut sistemul pentru uzul propriu, dar dacă cineva vrea să verifice dacă cei de la Rosal au avut una în maşini şi alta în facturi, noi le stăm la dispoziţie”, a declarat Morariu.
Unde se semnează declaraţiile când se dau în faţa procurorilor?
Faptul că primăria clujeană a dat o licitaţie cu cântec de 30 de milioane de euro unei societăţi care are legături cu Elena Udrea nu înseamnă decât un singur lucru: asigurarea de fonduri campaniei de la prezidenţiale. Acţionarul majoritar al SC Supercom se va regăsi, direct sau nu, printre sponsorii reprezentanţilor de la Partidul Mişcarea Populară. Însă, atribuirea acestui contract este cu două tăişuri pentru că s-ar putea ca Emil Boc şi membrii comisiei de licitaţii care au adjudecat atribuirea acestui contract către Supercom să dea cu subsemnatul în faţa DNA din cauza unor hibe trecute cu vederea de reprezentanţii municipalităţii clujene.
Prigoană a încercat o combinaţie, da nu i-a ieşit!
Prigoană şi-a prezentat de mai multe ori proiectul privind realizarea unui complex ecologic care să cuprindă o staţie de compost, o staţie de sortare a deşeurilor menajere, una de reciclare pentru PET-uri şi materiale de construcţii, o staţie de tratare şi prelucrare a deşeurilor şi o alta de dezmembrare a echipamentelor electrice şi a cauciucurilor. El ar fi dorit să deschidă o afacere de salubrizare la Cojocna, unde a achiziţionat 32 de hectare de teren pentru implementarea unui depozit ecologic.
Licitaţie în episoade
Iniţial, licitaţia lansată pe 24 septembrie 2013 trebuia să-şi anunţe câştigătorii în luna noiembrie. Însă, în toamna anului trecut, trei dintre societăţile interesate au făcut contestaţie la CNSC din cauza condiţiilor restrictive ale contractului. Astfel, DMV Prosal, Supercom şi RER Ecologic Service Buzău au obţinut suspendarea licitaţiei la începutul lunii octombrie, iar CNSC le-a aprobat obiecţiile în legătură cu prevederile caietului de sarcini.
Decizia CNSC a impus Primăriei Cluj-Napoca scoaterea din documentaţia de licitaţie a condiţiilor stricte referitoare la capacitatea utilajelor deţinute de ofertanţi şi să impună doar un minim şi un maxim la acest capitol, corelarea necesarului de utilaje stabilit cu caracteristicile acestora şi stabilirea unor penalităţi pentru cazul în care plăţile nu sunt făcute la timp către compania câştigătoare.
Procedura a fost suspendată până în 14 noiembrie 2013, iar licitaţia a fost reluată pe 23 decembrie. Termenul de deschidere a ofertelor a fost amânat pentru luna ianuarie, iar în urma unei noi contestaţii, depusă de RER Ecologic Service Buzău şi Financiar Urban Piteşti, comisia de licitaţie şi-a început activitatea abia în 30 ianuarie.
Primăria vrea să-şi apere onoarea în instanţă
Primăria a reacţionat la aceste acuzaţii, precizând că „stabilirea câştigătorului procedurii a fost realizată de către autoritatea contractantă conform legislaţiei în materia achiziţiilor publice şi legislaţiei speciale în privinţa salubrizării localităţilor şi nu are niciun fel de legătură cu acţionarii firmelor care au participat la licitaţie. Singurul criteriu în atribuirea licitaţiilor publice este cel stabilit conform legislaţiei în materie şi prevăzut de fişa de date”.
În plus, administraţia locală arată că va riposta în cazul în care contestatarii insistă: „Primăria municipiului Cluj-Napoca îşi rezervă dreptul de a acţiona în judecată pe oricine lansează acuzaţii nefondate sau minciuni cu privire la atribuirea contractului de achiziţie publică, a imaginii instituţiei publice şi a integrităţii funcţionarilor implicaţi în procesul de evaluare”.
30 milioane de euro este miza licitaţiei contestate de Silviu Prigoană
