Primăria Cluj-Napoca a realizat o procedură de licitaţie pentru achiziţionarea a patru module container, pe care le va amplasa la Pata Rât. De data aceasta este vorba despre duşuri şi grupuri sanitare şi un spaţiu pentru copii. Dacă aceste module vor fi la fel de nepotrivite pentru traiul decent al familiilor de acolo ca cele în care au fost mutaţi, iniţiativa de „îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă” al administraţiei va fi un eşec.
Primăria Cluj-Napoca a lansat în luna aprilie o licitaţie pentru „Achiziţionarea şi amplasarea de module (containere) în zona Pata Rât, municipiul Cluj-Napoca”, contract în valoare de 510535 lei fără TVA. În luna august firma câştigătoare ar trebui să monteze containere cu duşuri şi toalete şi o unitate mobilă de asistenţă. Costurile proiectului includ şi racordarea la utilităţi. Ofertele au fost deschise în urmă cu o lună, însă Primăria nu a anunţat încă câştigătorul, în ciuda solicitărilor Gazeta de Cluj.
Este vorba despre trei module cu duşuri şi grupuri sanitare şi a unui modul unitate mobilă de asistenţă socială, care ar trebui să aibă aer condiţionat, obiecte sanitare şi mobilier: 20 de paturi rabatabile, 35 de scaune pliante, o masă pliantă tip grădiniţă, 15 scaune pentru copii de 3-6 ani, rafturi pentru cărţi şi jucării, 10 saltele, covoare şi dulapuri. Contractul implică realizarea branşamentelor de apă-canal aferente modulelor.
Soluţii de urgenţă
Viceprimarul Anna Horvath a declarat că aceste module reprezintă soluţii de urgenţă care se impun pentru această comunitate. Pentru copiii din comunitatea de la Pata Rât acestea vor fi locuri unde să fie derulate activităţi educative pentru cei cu vârstă preşcolară. „Evident că primăria nu doreşte să permanentizeze situaţia de la Pata Rât, ci să integreze comunitatea. Din discuţiile cu consultanţii internaţionali s-au conturat nişte măsuri de urgenţă care se impun pentru asigurarea unor condiţii decente pentru familiile de acolo. Nu poţi face integrare de o zi pe alta sau de pe o lună pe alta, ci treptat. Ne vom ocupa în parteneriat cu o organizaţie non guvernamentală şi cu Direcţia de Asistenţă Socială din subordinea noastră de copii de acolo. Ne vom asigura ca toţi să aibă certificare de naştere pentru că în acest fel pot avea acces la servicii medicale şi la învăţământ”, a declarat viceprimarul UDMR pentru Ziua de Cluj.
Mutaţi la groapa de gunoi
Amintim că în 2010, anul european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, 76 de familii de etnie romă din Cluj-Napoca, adică 365 de persoane, au fost mutate din strada Coastei în modulele de locuit construite de municipiu lângă groapa de gunoi de la Pata Rât.
Dealul din Pata Rât, locul de amplasament al caselor modulare, este la o distanţă de circa cinci kilometri de cea mai apropiată staţie de autobus. Casele modulare sunt așezate în două şiruri paralele, fiecare şir este compus din câte 5 module şi fiecare modul are 4 camere, un hol de intrare comun şi o baie comună, arată Grupul pentru Acţiune Socială (GAS).
Cele 10 case modulare din zona Pata Rât sunt constituite dintr-un total de 40 de apartamente, fiecare însemnând câte o cameră de maximum 18 metri pătraţi, şi de 10 băi fiecare sub 6 metri pătraţi. Spaţiul locativ total al acestor case modulare este de 720 mp camere de locuit şi 60 mp baie.
Locuinţe de necesitate
„În aceste case modulare au fost mutate 241 de persoane (132 adulţi, şi 109 copii sub 18 ani). Dintre ele 185 de persoane (94 copii şi 91 adulţi) au fost trecute de către primărie pe contractele de închiriere ale apartamentelor. Iar 56 de persoane (dintre care 15 copii şi 41 adulţi) au fost mutate din locuinţele lor de pe strada Coastei în plină iarnă fără să li se distribuie locuinţă nouă, şi astfel ele nu sunt trecute pe contractele caselor modulare, dar li s-a sugerat de către primărie să se mute în apartamentele de acolo distribuite rudelor lor. Împărţind totalul spaţiului locativ la numărul de persoane care trăiesc acolo, este uşor de estimat că, în medie, unei persoane îi revin 2,98 mp de cameră şi 0,24 mp de baie. Dar în cazul a mai mult decât jumătate dintre apartamente (cazurile în care într-o cameră stau 6 sau mai multe persoane), spaţiul care îi revine unei persoane este şi mai mic decât 2,98 mp. În cel mai fericit caz, la o baie de sub 6 mp aspiră 11 locatari. Numărul persoanelor care împart aceeaşi baie este între 11-20 persoane în trei dintre locuinţele modulare, între 21-30 în cinci locuinţe, dar ajunge la peste 30 de persoane în celelalte două locuinţe, în cazul extrem aceeaşi baie fiind destinată pentru 37 de persoane”, arată GAS.
Documentul Apel pentru solidaritate şi acţiune împotriva proiectului primăriei Clujene: „Locuinţe sociale” în Pata Rât, din data de 10 ianuarie 2011, arată că aceste locuinţe sunt mai degrabă locuinţe de necesitate şi nu satisfac criteriul minimului de spaţiu de care trebuie să dispună o persoană pentru ca locuinţa în care trăieşte să fie considerată adecvată. Fiind ridicate în grabă, „la numai o lună de la darea în folosinţă, pe pereţii modulelor a apărut igrasia, sub linoleumul de plastic s-a adunat apă din sol, iar tavanul prezintă numeroase crăpături prin care intră umezeala”.
Diana Gabor
Module pentru persoanele fără adăpost
În data de 15 iulie 2010, Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca s-a întrunit într-o şedinţă ordinară pentru a analiza proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – str. Pata Rât, beneficiar fiind însuşi Consiliul Local al municipiului. Prin aprobarea PUZ-ului din strada Pata Rât s-a propus introducerea în intravilan a zonei pentru construirea unor locuinţe de tip modular în regim înşiruit şi cu înălţime redusă, care să fie racordate la reţelele edilitare existente sau viitoare/extinse. Locuinţele, sociale sau de necesitate, cum este stipulat în referatul privind aprobarea PUZ-ului, erau menite să găzduiască persoane fără adăpost.
