Primăria Cluj-Napoca speră să demareze proiectul semnat în colaborare cu Ministerul Dezvoltării şi cel al Apărării de construire a unui cartier de locuinţe, în special pentru tineri, dar şi pentru militari, pe Valea Gârbăului, în zona fostului poligon de trageri. Până la începerea lucrărilor, terenul trebuie consolidat şi trebuie rezolvată problema vecinătăţii cu o zonă naturală protejată de Ministerul Mediului.
În cadrul şedinţei de miercuri a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritorului şi Urbanism (CTATU), a fost prezentat proiectul unui nou cartier de locuinţe pe Valea Gârbăului. Cele 28 de hectare de teren vor fi folosite cu precădere pentru construirea a peste 2.000 de locuinţe pentru tineri. Proiectul a fost oficial lansat în urmă cu un an la Cluj-Napoca de către primarul Sorin Apostu, ministrul Turismului, Elena Urdea, şi de cel al Apărării, Gabriel Oprea, şi a fost gândit ca o colaborare între cele trei instituţii. “În funcţie de cereri, sunt apartamente de una, două şi trei camere”, declara Elena Udrea în aprilie 2010 la Cluj.
2.300 de locuinţe
O parte din terenul de 28,68 de hectare pe care va fi construit noul cartier se suprapune peste fostul poligon de trageri, fiind în proprietatea Ministerului Apărării (MAp). În schimbul utilizării acestui teren, câteva sute de apartamente (40% din total) din cele construite vor fi acordate Map, care va decide alocarea lor. Transferul terenului de la MApN la Primăria Cluj-Napoca a fost legiferat prin Hotărârea de Guvern 628/2010, care prevede şi unele condiţii: Ministerul Dezvoltării Regionale derulează investiţia, iar 920 de apartamente trebuie cedate Ministerului Apărării, şi vor fi locuite de către militarii clujeni. Celelalte 24,68 ha sunt în proprietatea Primăriei, care speră că va beneficia de sprijinul Ministerului Dezvoltării pentru a construi locuinţe pentru tineri.
Arhitectul însărcinat cu trasarea coordonatelor generale ale modului de utilizare a terenului a explicat că există două elemente de dificultate în realizarea proiectului, şi anume zona de luncă şi versanţii. În cazul celei dintâi, se va realiza o consolidare a malurilor şi vor fi realizate perne de balast, pe când în cazul versanţilor va fi nevoie de studii suplimentare de detaliu pentru stabilirea unei strategii de utilizare a terenului.
Viermii blochează proiectul
O altă problemă este vecinătatea cu situl Natura 2000, a cărui limită este la liziera pădurii. Pentru a construi în zonă va fi nevoie de aprobări atât de la Ministerul Mediului, cât şi de la Uniunea Europeană. Reţeaua Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar. Conform legislaţiei în vigoare, activităţile din siturile Natura 2000 se vor supune procedurii de evaluare a impactului de mediu, dacă lucrarile prevăzute afectează habitatele şi speciile pentru care acea arie a fost declarată sit Natura 2000.
Primarul Sorin Apostu a declarat că realizarea proiectului a fost întârziată cu un an datorită faptului că o parte din teren figura în aria protejată Natura 2000, fapt care nu permite construirea în zonă, decât dacă este vorba de proiecte de infrastructură de importanţă naţională, potrivit site-ului reţelei de ONG-uri verzi. Primăria a trimis o solicitare către Agenţia de Mediu pentru a schimba delimitarea sitului, permiţând astfel construirea locuinţelor de pe Valea Gârbăului, argumentând cererea prin faptul că fauna protejată în această zonă nu trăieşte pe liziera pădurii, ci în interiorul acesteia. „Viemii trăiesc în pădure. Ce să protejăm acolo, că nimeni nu ştie unde sunt aceste nematode? De aceea stăm de un an cu proiectul pe tuşă”, a declarat Apostu.
Limita cu localitatea Floreşti nu reprezintă o problemă, a arătat realizatorul planului, însă pentru viabilizarea terenului vor apărea costuri destul de ridicate. Astfel, va fi nevoie de lucrări de îndiguire, de amenajare a unui lac, de realibitare a celor două poduri şi mai ales de aducere pe teren a utilităţilor de la capătul cartierului Mănăştur, din zona depului de tramvaie. Aceasta va fi doar prima etapă, urmând ca, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, să înceapă construirea de locuinţe în blocuri de 10 şi 4 etaje, în funcţie de condiţiile pe care le impune terenul. Cartierul va fi zonificat, cu străzi cu piste de biciclete. Vor exista cvartale cu dotări la parter, printre care spaţii comerciale sau cabinete medicale, acestea având intrările în clădire separat de cea pentru locatari. Va fi nevoie de o serie de dotări de învăţământ şi sănătate în zonă, după calculele proiectanţilor, o şcoală cu 8 săli de clasă şi o grădiniţă cu 10 grupe, precum şi de o policlină sau un spital. Acestea sunt funcţiuni care necesită o oarecare limitare de zona de locuinţe, drept pentru care vor fi delimitate folosind spaţiu verde, mai arată aceştia. În zona de sud va fi amenajat un centru de cartier, cu magazine la parterul blocurilor şi două piaţete, iar în zona de est va exista un spaţiu verde de tip păşune care va avea rol de zonă-tampon între spaţiul locuit şi situl Natura 2000.
Bani de la Ministerul Dezvoltării
Edilul a explicat că infrastructura va reprezenta o investiţie publică, iar locuinţele vor fi construite în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării şi Turismului şi Ministerul Apărării. Pentru dotări, municipalitatea va realiza parteneriate public-privat. Costurile proiectului au fost evaluate la circa 69 de milioane de euro. Acesta ar putea fi prima iniţiativă a Primăriei de a construi un cartier de locuinţe care se şi concretizează. Experienţa anterioară, a parteneriatelor cu Impact şi Polus Real Estate, nu este una foarte promiţătoare pentru şansele unui asemenea proiect.
SC Impact Developer&Contractor a încheiat în 2007 un parteneriat cu municipalitatea pentru construirea unui cartier de locuinţe, iar această asociere s-a materializat prin apariţia SC Lomb, care a fost înregistrată în 2008. În cadrul acestei societăţi, Primăria avea 51% din acţiuni, iar cei de la Impact, restul. În cursul anului trecut, companiei Impact i s-a cerut de mai multe ori insolvenţa pentru o serie de contracte neplătite. În replică, oficialii companiei au declarat că, nu sunt probleme pentru că, de fapt, societăţile care susţin că au de primit bani de la SC Impact Developer&Contractor sunt datoare faţă de SC Impact. Cu toate acestea reprezentanţii societăţii constructoare au notificat municipalitatea că acţiunile deţinute sunt anulate pentru că nu a pus la dispoziţie terenul pe care ar urma să se construiască cartierul Lomb.
Proiecte eşuate
Proiectul celor de la Impact, evaluat la circa 600 de milioane de euro ar fi trebuit să fie realizat în cartierul Lomb, unde societatea s-a angajat să construiască 5700 de unităţi rezidenţiale, dar şi spaţii de birouri şi comerciale pe o suprafaţă de 267 de hectare. Proiectul ar fi trebuit să evolueze după următoarea ordine: în termen de 12 luni de la obţinerea autorizaţiei de construire, investitorul trebuie să predea suprafaţa ofertată, în termen de 24 de luni de la obţinerea autorizaţiei de construire să finalizeze locuinţele sociale, în termen de 3 ani să finalizeze 50% din numărul total de locuinţe, iar în termen de 5 ani să finalizeze 100% din totalul locuinţelor rezultate din PUZ. Până în momentul de faţă, cartierul Lomb rămâne un câmp cu tentă de şantier, iar societatea se judecă cu Primăria.
Proiectul Parcul Tineretului este încă una dintre iniţiativele de parteneriat în domeniul imobiliar ale Primăriei care nu s-a mai concretizat. Consilierii Locali au aprobat recent reconversia acestui proiect imobiliar într-un parc fotovoltaic. În 2006, Primăria Cluj-Napoca a încheiat un parteneriat cu Polus Real Estate pentru construcţia Parcului Tineretului, o investiţie estimată la 500 de milioane de euro. Proiectul consta într-un cartier de locuinţe pe 203 hectare, puse la dispoziţie de municipalitate. Partenerii s-au angajat atunci să livreze Consiliului Local 384 de locuinţe sociale, din cele 6.000 preconizate.
Cu ceva tot se va alege şi municipalitatea. Pentru parcul fotovoltaic Consiliul Local oferă un teren de 198 de hectare în schimbul a 30% din energia verde produsă de panourile care vor fi montate aici. Aceasta va fi folosită pentru iluminatul public din oraş şi pentru spitalul municipal pe o durată de 49 de ani. Pe restul de cinci hectare, din economiile realizate, estimate la un milion de euro anual, municipalitatea plănuieşte să construiască locuinţe sociale cu fonduri de la bugetul local.
Diana Gabor
