Patru clujeni încearcă să scoată la lumină neregulile ce s-au produs în proiectul de lege privind majorarea cu 500% a impozitului pe clădire. După plângerea pe care primăria le-a respins-o, aceştia au intentat proces împotriva Consiliului Local în care clujenii au avut câştig de cauză. Această hotărâre controversată a pus pe jar sute de clujeni, care de-a lungul timpului au intentat zeci de procese, dar fără rezultat.
Într-o şedinţă a Consiliului local din 2016, consilierii locali au votat peste 50 de proiecte de hotărâre, subiectul fiind majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2017, ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită, pentru proprietarii apartamentelor din centrul oraşului. Discuţia privind starea în care se află centrul istoric degradat al oraşului a venit după ce o bucată din clădirea fostului hotel Continental s-a desprins rănind un trecător. Hotărârea îi priveşte şi pe proprietarii de terenuri care nu sunt îngrădite şi curăţate. Deşi clujenii au protestat la şedinţa Consiliului, reprezentanţii primăriei le-au respins plângerile.
Ce nereguli se ascund în Hotărârea Consiliului Local
Printr-o plângere prealabilă formulată în februarie 2017 de către Tioutiu Epaminonda Cristian, Marin Moldovan, Maier Nicolae şi Maier Carmen, aceştia cereau revocarea Hotărârilor Consiliului Local (HCL) privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile şi taxele locale pentru 2017, arătând că acestea sunt neîntemeiate.
Soţii Maier Nicolae şi Maier Carmen sunt medici stomatologici, deţinând cabinetul Sano Prax aflat în clădirea cu pricina. Imobilul pe care reclamanţii îl deţin este situat pe strada Iuliu Maniu, nr. 40, ap. 9, 10 şi 11. Clădirea face obiectul HCL prin care s-a majorat impozitul cu 500% asupra apartamentelor pe care aceştia le deţin, considerându-se că acesta face parte dintr-o clădire neîngrijită.
Una dintre hotărârile pentru care clujenii cer revocare parţială este HCL nr. 649/28.11.2016. Cercetând această hotărâre, reclamanţii arată că Hotărârea este nelegală. ”Concret, din analiza unor texte de lege (Legea 227/2015 – Art. 489: Majorarea impozitelor şi taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judeţene) rezultă că legiuitorul, în derularea procedurii de majorare cu până la 500% a impozitului pentru imobilele neîngrijite, a impus adoptarea următoarelor hotărâri de consiliu: o primă hotărâre – cea de stabilire a criteriilor de încadrare în categoria imobilelor neîngrijite şi o a doua categorie de hotărâri – acte administrative individuale – prin care este decisă majorarea impozitului cu până la 500% pentru fiecare imobil neîngrijit în parte, individualizându-se cuantumul majorării impozitului raportat la gradul de ”îndeplinire” a criteriilor stabilite prin HCL adoptată anterior”, arată clujenii în plângere.
Cu alte cuvinte, aceştia explică că ”Procedura instituită de Legea 227/2015 şi de Normele sale de aplicare impune adoptarea a două categorii de hotărâri de consiliu: o prima HCL, care reprezintă un act administrativ normativ, în timp ce celelalte HCL sunt acte administrative individuale, ce stabilesc, fiecare în parte, obligaţii în sarcina proprietarilor clădirilor neîngrijite, aceste hotărâri adaptând majorarea impozitului în funcţie de criteriile anterior decise.
Consiliul Local Cluj, ignorând dispoziţiile legii, a adoptat două hotărâri cu caracter normativ: HCL nr. 343/2016 care stabileşte criteriile de încadrare în categoria clădirilor neîngrijite, modificată ulterior (prin HCL 389/2016 şi HCL 417/2016) şi HCL nr. 649/2016 prin care s-a decis majorarea cu cota maximă permisă de lege, de 500%, a impozitului tuturor clădirilor care sunt neîngrijite. Cu alte cuvinte, Consiliul local Cluj a adoptat un al doilea act cu caracter general, impersonal şi obligatoriu, deci un al doilea act cu caracter normativ, deşi procedura instituită de dispoziţiile Codului fiscal şi a Normelor sale de punere în aplicare impun adoptarea unei singure HCL cu caracter normativ – cea de stabilire a criteriilor de încadrare în categoria clădirilor neîngrijite şi a câte unei HCL cu caracter individual, pentru fiecare imobil în parte.
Raţiunea pentru care legiuitorul a stabilit această procedură este clară: majorarea impozitului este o sancţiune adresată proprietarilor care şi-au neglijat proprietăţile, sancţiune care urmează a fi individualizată raportat la gradul de deteriorare al imobilului, astfel încât fiecare proprietar neglijent să fie sancţionat proporţionat cu culpa sa”.
Altă hotărâre, altă nelegalitate
Studiind HCL nr. 674/2016 prin care a fost majorat cu 500% impozitul datorat de proprietari pentru apartamentele în care locuiesc aceştia au demonstrat nelegalitatea şi acestui act administrativ, neţinându-se cont de situaţia particulară a imobilului lor, impunându-se un cuantum al majorării impozitului stabilit în mod general pentru toate clădirile neîngrijite, nu o sancţiune proporţională cu gradul de deteriorare a imobilului carora le aparţine.
”Nelegalitatea HCL nr. 649/2016 atrage după sine şi nelegalitatea acestei a doua hotărâri atacate de noi. După cum am arătat anterior, atât aplicarea sancţiunii constând în majorarea impozitului, cât şi individualizarea acesteia – prin stabilirea cuantumului acestei majorări, se fac în cuprinsul aceleaşi hotărâri de consiliu local, ţinându-se cont de gradul de deteriorare al imobilului, deci de culpa proprietarilor. Mai exact, organul deliberativ trebuia să se aplice asupra situaţiei particulare a fiecărui imobil în parte, analizând dacă imobilul se încadrează în categoria celor neîngrijite, deci s-ar impune sancţionarea sa, şi stabilind care va fi cuantumul majorării aplicat, raportat la gradul de deteriorare al imobilului.
În ceea ce ne priveşte, cuantumul majorării impozitului nu a fost stabilit individual, ţinându-se cont de starea în care se află clădirea în care este situat apartamentul ce ne aparţine, astfel cum cere legea. După cum bine ştiţi, Consiliul local Cluj a adoptat o hotărâre cu caracter normativ (HCL nr. 649/2016) care impunea aceeaşi majorare a impozitului pentru toate clădirile neîngrijite şi a adoptat apoi HCL nr. 674/2016, în baza hotărârii cu caracter normativ HCL 649/2016. În acest fel, a fost ignorat imperativul de a exista o analiză a stării imobilului care ne aparţine, analiză din care să rezulte nu doar ca acesta ar fi neîngrijit, ci şi care ar fi valoarea majorării impozitului care s-ar impune raportat la situaţia particulară a imobilului nostru”.
Certificatul de urbanism emis de Primărie încalcă dispoziţiile legii
Locatarii arată că un alt motiv de nelegalitate al HCL nr. 674/2016 este încălcarea art. 14 alin 1. C. civ., conform căruia: ”Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri”.
Forma finală a Regulamentului de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor şi terenurilor neîngrijite a fost adoptată în data de 6 iulie 2016. Abia ulterior acestui moment a început etapa de identificare a imobilelor neîngrijite şi de întocmire a fişelor de evaluare de către poliţiştii locali. După momentul întocmirii fişelor de evaluare, deci cel mai devreme în cursul lunii august 2016, au început a fi comunicate somaţii către proprietari, somaţii în cuprinsul cărora era stabilit ca termen de finalizare a lucrărilor data de 30 noiembrie 2016. Cu alte cuvinte, prin demararea în luna august 2016 a procesului de comunicare a somaţiilor către proprietari şi stabilirea termenului limită pentru finalizarea lucrărilor pentru data de 30 noiembrie 2016, Consiliul Local Cluj a acordat un interval de maxim 4 luni.
Însă, imobilul în care clujenii locuiesc, situat pe strada Iuliu Maniu, nr. 40, se încadrează în categoria monumentelor istorice, iar textele de lege spun că obţinerea unei autorizaţii de construcţie pentru efectuarea unor lucrări de reparare a imobilului în cauză. Concret, obţinerea unei asemenea autorizaţii pentru imobilul clujenilor poate dura până la 1 an, fiind necesar un certificat de urbanism, avizele diferitelor autorităţi printre care şi Ministerul Culturii şi, în final, eliberarea autorizaţiei de construcţie.
”În ceea ce priveşte certificatul de urbanism, vă învederăm un aspect pe care ar trebui să îl cunoaşteţi, acela că doar eliberarea sa a durat 25 zile, deşi funcţionarii Primăriei Cluj-Napoca nu au avut de analizat vreo documentaţie laborioasă pentru soluţionarea cererii. Deşi din conţinutul acestui certificat rezultă că NU am avea nevoie de o autorizaţie de construcţie, dispoziţiile legii nu pot fi ignorate, cu atât mai mult cu cât fapta constituie infracţiune. Certificatul de urbanism emis de dvs. încalcă dispoziţiile legii, sens în care va fi nevoie de emiterea unui al doilea astfel de act, care să stabilească care sunt avizele necesare obţinerii autorizaţiei. În mod cert, va fi nevoie de un aviz de Ministerul Culturii, aspect la care inclusiv legiuitorul face trimitere (în pct. 168, lit. f din Titlul IX al HG nr. 1/2016). În lipsa unui certificat de urbanism legal emis nu avem cum să demarăm procedura obţinerii unei autorizaţii de construire, ceea ce pune în sarcina dvs. culpa nereparării imobilului care ne aparţine. Or, dat fiind faptul că certificatul de urbanism pe care l-aţi eliberat poate fi considerat doar un act de instigare la săvârşirea unei infracţiuni, dar în niciun caz nu poate fi folosit pentru repararea imobilului nostru, este evident că HCL nr. 674/2016 prin care am fost sancţionaţi cu majorarea impozitului încalcă principiul bunei credinţe”, mai arată aceştia.
Decizia definitivă a Curţii de Apel Cluj
În aprilie 2017, după ce primăria le-a respins acestora cererea, Tiotiu Epaminonda Cristian a dat în judecată Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca cerând anularea celor două HCL.
Tribunalul Cluj i-a admis în parte cererea clujeanului, ceea ce înseamnă că acele HCL au într-adevăr anumite lacune. “Admite în parte cererea formulată de reclamantul TIOTIU EPAMINONDA CRISTIAN în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUN.CLUJ NAPOCA. Anulează în parte HCL nr. 674/20.12.2016, în ceea ce priveşte majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2017 pentru apartamentul nr. 10 din clădirea situată în Cluj Napoca, str Iuliu Maniu, nr. 40, aparţinând reclamantului şi respinge în rest cererea. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli de judecată parţiale. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Cererea şi motivele se depun la Tribunalul Cluj”, se arată în soluţia pe scurt din 02.10.2017.
După decizia Tribunalului, Consiliul Local a făcut recurs, iar în martie 2018 Curtea de Apel Cluj a menţinut hotărârea primei instanţei. Decizia este definitivă.
