Primăria Cluj-Napoca trebuia să lanseze concursul de idei pentru modernizarea Pieţei Mihai Viteazul la începutul lunii noiembrie. Dacă anunţul nu a mai ajuns pe SEAP din cauză că nu au căzut de acord cu arhitecţii, reprezentanţii Primăriei se găsesc acum în imposibilitatea de a merge mai departe, pentru că o decizie care anula construirea unui parching în zonă a fost declarată nelegală de Curtea de Apel Cluj.

Instanţele clujene au dat câştig de cauză societăţilor portugheze Cogedir Gestao de Projectos şi Cogedir Parking în dosarul parkingului din Piaţa Mihai Viteazu. Astfel, nu numai că proiectul de modernizare a zonei mai are de aşteptat până la Calendele greceşti, dar companiile au câştigat şi dreptul de a construi parkingul, aşa cum prevede licitaţia pe care au câştigat-o cu ani în urmă.

Decizia instanţei îi obligă pe reprezentanţii Primăriei să negocieze cu cei de la Cogedir realizarea lucrărilor la parkingul din Piaţa Mihai Viteazul, deşi se pregăteşte deja de ceva vreme să pună în aplicare un plan complet diferit de dezvoltare a zonei. „E o decizie definitivă şi irevocabilă a unei instanţe de judecată, aşa că nu avem ce discuta pe acest subiect şi o vom pune în aplicare. Vom facem o comisie care va preda amplasamentul societăţii şi le dăm şi autorizaţie de construire ca să facă parkingul. Doream să amenajăm piaţa Mihai Viteazu, dar, având în vedere noua situaţie, trebuie să vedem în ce măsură varianta concursului rămâne valabilă”, a admis edilul.

 

Ştiau de canalul colector
Primarul a refuzat însă să explice cum s-a ajuns ca autorităţile administrative să dea iniţial undă verde pentru proiectul parkingului din Piaţa Mihai Viteazu, după care au revenit, invocând descoperirea unui canal colector în zonă, deşi în instanţă s-a dovedit că aveau cunoştinţă de existenţa acestei probleme încă din 1995. Edilul a subliniat însă că avocaţii instituţiei pe care o conduce vor contesta unele aspect din proces, care fac obiectul unor dosare separate, inclusiv plata unor daune de 1,6 milioane de euro către Cogedir.

“Pentru celelalte aspecte din proces, cele legate de daunele pe care ni le cer nouă, vom angaja avocaţi care să ne reprezinte în instanţă, fiind vorba de dosare separate”, a mai spus Boc. În acest sens, primarul a promovat pe ordinea de zi a întrunirii Consiliului Local de săptămâna trecută un proiect de hotărâre pentru angajarea unor avocaţi care să se ocupe de respectivele litigii. Din lipsă de cvorum, proiectul nu a mai fost supus votului consilierilor, dar ar putea reveni în atenţia lor la o şedinţă de îndată, tot luna aceasta.

Consilierii locali au fost informaţi despre rezultatele procesului prin care Cogedir Gestao de Projectos şi Cogedir Parking au dat în judecată Primăria Cluj-Napoca, după ce au fost declarate câştigătoare a licitaţiei pentru construcţia parkingului din piaţa Mihai Viteazu. Parkingul, se pare, nu a mai putut fi realizat din cauza unor probleme de infrastructură, şi anume existenţa unui canal colector în zonă, care ar face imposibilă realizarea proiectului.

În procesul deschis de portughezi Primăria a invocat forţa majoră, dar Tribunalul Cluj susţine că aceasta nu poate fi invocată în această speţă. Instanţa a motivat că „în condiţiile în care nu s-a putut constata nerespectarea vreunei obligaţii contractuale de către concesionar, a faptului că nu există un interes public care să dispună desfiinţarea contractului şi că nu există o imposibilitate colectivă de executare şi doar una parţială, iar executarea contractului nu a fost împiedicată de un caz de forţă majoră”, Hotărârea Consiliului Local (HCL) 331 din 2010 este nelegală. Primăria a făcut recurs la decizia Tribunalului Cluj, dar acesta a fost respins de Curtea de Apel, care a menţinut decizia instanţei inferioare.

 

Hotărârea cu bucluc

Decizia consiliului local din urmă cu trei ani invocă „imposibilitatea de executare a obiectivului contractual”. Cogedir a cerut daune de 1,6 milioane de euro dacă primăria nu va putea găsi o soluţie alternativă pentru realizarea a 200 de locuri de parcare din cele 531 iniţial preconizate, care nu au putut fi realizate din cauza problemelor de infrastructură. În schimb, Tribunalul a decis în favoarea executării unui parking de 329 de locuri.

Firmele portugeze mai cer despăgubiri de 480.000 de euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin întârzierea lucrărilor la care se adaugă suma cheltuită de companie pentru studii, dar şi 5,1 milioane de euro, reprezentând prejudiciul produs prin încetarea contractului de concesiune din culpa primăriei. Trebuie menţionat că, iniţial, înţelegerea dintre Primărie şi Cogedir prevedea ca, după finalizarea parkingului, compania să se ocupe de amenajarea întregii zone din Piaţa Mihai Viteazul.

Primăria Cluj-Napoca a lansat un concurs de idei pentru modernizarea Pieţei Mihai Viteazul, concurs care trebuia lansat în luna noiembrie pe sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP). Deşi protocolul dintre Primăria Cluj-Napoca şi Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Transilvania (OART) a fost lansat în luna ianuarie a acestui an, se pare că detaliile contractului propus spre adjudecare au ridicat dificultăţi în înţelegerea dintre cele două instituţii, care a fost bătută în cuie abia recent.

 

O poveste de succes: negociere directă şi litigii nesfârşite

Municipalitatea a concesionat în anul 2009 aproximativ şase mii de metri pătraţi pe o perioadă de 49 de ani şi la suma de 110 euro/mp în vederea construirii unui parking subteran în Piaţa Mihai Viteazul. La primele două licitaţii, din noiembrie şi decembrie 2008 nu au fost întrunite condiţiile de participare, în sensul că nu au participat la licitaţie cel puţin trei societăţi cu oferte valabile. Astfel, procedura a fost continuată prin negocierea directă prevăzută de legislaţie, ocazie cu care, în luna martie a acestui an contractul de concesiune a fost adjudecat de Compania Cogedir-Gestao de Projectos SA, societate care a ofertat valoarea de 110 euro/mp şi un număr de 531 de locuri de parcare situate pe trei nivele subterane. Contractul de concesiune a fost semnat pe 29 aprilie 2009, termenul de finalizare a lucrărilor fiind de 24 de luni de la semnare.

 

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.