Primăria plăteşte păcatele regimului comunist

Primăria Cluj-Napoca trebuie să plătească cheltuieli de judecată către Liliana-Gabriela Conea şi Mari-Mariana Conea, urmaşele lui Vilhelm şi Eugenia Conea, doi clujeni a căror poveste de viaţă, ghicită în crâmpeie din deciziile instanţelor sau anunţuri publicate de familia acestora, este una înfiorătoare, dar cu un final fericit. Familia Conea este supravieţuitoare a Holocaustului, dar şi a regimului comunist, care l-a condamnat pe Vilhelm pentru uneltire contra ordinei sociale şi i-a luat casa din Cluj, de care nu s-a bucurat nici măcar un deceniu, şi care a făcut recent obiectul litigiului cu Primăria. Aceştia au ”scăpat” de prigoana comunistă în Australia, mutându-se la bătrâneţe în Florida, pentru a fi mai aproape de fiicele lor.

Anul trecut, Liliana Gabriela Conea şi Mari Mariana Conea au câştigat la Tribunalul Cluj dreptul de proprietate asupra imobilului de 380 mp de pe strada Someşului nr.25, preluat abuziv de statul român şi restituit în natură în anul 2008 de către Municipiul Cluj-Napoca, fost proprietar al terenului. În acelaşi proces s-a dispus rectificarea cărţii funciare şi întăbularea parcelelor aferente proprietăţii iniţiale în favoarea urmaşelor familiei Conea. Printr-un proiect de hotărâre adoptat miercuri de Consiliul Local Cluj-Napoca, surorile Conea vor primi înapoi cheltuielile de judecată în valoare de 14.975 de lei.

Comuniştii au luat casa

Din motivarea Tribunalului Cluj aflăm că imobilul din strada Someşului a fost iniţial proprietatea lui Katz Moise, fiind ulterior moştenită de Grun Moise. Acesta a vândut lui Vilhelm Conea, care a întăbulat imobilul în decembrie 1953. Nu au trecut nici zece ani până când regimul comunist i-a confiscat casa, printr-o sentinţă penală din aprilie 1962, pronunţată de Tribunalul Militar al regiunii Cluj.

”În baza acestor hotărâri s-a întocmit procesul verbal nr. 538/16.07.1962 de către executorul judecătoresc de la fostul Tribunal Popular al oraşului Cluj. Infracţiunea pentru care Conea Vilhelm a fost condamnat a fost aceea de uneltire contra ordinei sociale prevăzută şi sancţionată de art. 209 pct.2 lit.c din codul penal în vigoare la acea dată (adică condamnare cu caracter politic). În baza art. 25 pct. 6 alin. 1 din acelaşi cod penal s-a dispus confiscarea averii. Ca urmare a acestor hotărâri, Vilhelm Conea pierde dreptul de proprietate asupra imobilului (teren + construcţie edificată pe teren)”, arată reclamantele în motivarea chemării în judecată.

Achitat 35 de ani mai târziu

După căderea comunismului, aflăm din acelaşi document că o decizie penală din anul 1997 a casat hotărârile prin care s-a dispus condamnarea lui Conea Vilhelm şi drept consecinţă a achitării, a fost înlăturată pedeapsa complementară a confiscării averii aplicate acestuia.

Deşi Primăria Cluj-Napoca a recunoscut dreptul la proprietate al familiei Conea de la bun început, eroarea administraţiei locale a fost faptul că nu a avut în vedere toate dezmembrările şi alipirile succesive dispuse de statul român până în momentul restituirii.

În continuare, urmaşele lui Vilhelm Conea s-au lovit de un lung şir de erori birocratice care s-a soluţionat abia ani mai târziu în instanţă.

”Firul roşu” infinit

Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a respins cererea de întăbulare formulată de Gabriela şi Mariana Conea, pe motiv că imobilele de la numărul topo respectiv, rezultate prin dezmembrare, sunt trecute în alte cărţi funciare în favoarea altor proprietari înscrisă în baza unor hotărâri judecătoreşti.

Expertul Ion Bota a prezentat instanţei ulterior ”firul operaţiunilor de carte funciară care au dus la situaţia în care parcela să nu mai formeze obiect de publicitate imobiliară”. S-au semnalat mai multe erori săvârşite în cursul operaţiunilor succesive de carte funciară, printre care faptul că înscrierea municipiului pe CFR-uri s-a făcut greşit. Apoi, terenul a fost concesionat în 2005 de către Consiliul Local, fiind cu această ocazie transcris către vechiul proprietar, statul român.

În acelaşi an, familia Conea câştigă în instanţă restituirea în natură a imobilului, care un an mai târziu este vândut către Griga Vasile Ioan şi Griga Adela Liana. Totuşi, prin sentinţa Judecătoriei, familia Conea nu a recuperat întreg imobilul care le-a aparţinut, urmând să primească despăgubiri în natură pentru o suprafaţă care reprezintă spaţiu verde, în faţa blocului de la strada Lalelelor.

Împreună până la capăt

Dar ce s-a întâmplat cu Vilhelm şi Eugenia Conea între condamnarea acestuia şi momentul restituirii imobilului din Cluj? Din necrologul Eugeniei ”Jenny” Conea, publicat în The Sydney Morning Herald pe 23 iunie 2002 aflăm că aceasta a decedat în 13 mai, acelaşi an, la Spitalul Aventura, din Miami, Florida. Aceasta era deja văduvă, Vilhelm Conea trecând la cele veşnice pe 1 iulie 2001, tot la Miami. Vilhelm Conea s-a născut la Măguri, pe 16 Octombrie 1916, iar soţia sa pe 21 Martie 1920, iar împreună au avut două fiice, Gabriela şi Mariana.

”Eugenia a fost o supravieţuitoare a Holocaustului şi a închisorii politice din România Comunistă. A rămas optimistă, crezând că totul se va termina cu bine şi că orice se poate obţine dacă îţi doreşti destul de mult. Familia a venit în Australia pentru a avea un nou început în 1966 (la patru ani după condamnarea de către autorităţile comuniste, n.r.). Au trăit în locuinţe modest închiriate în Rose Bay în timp ce Vilhelm a lucrat în Sydney ca fabricant de dulapuri, meserie pe care a învăţat-o în tinereţe în România.

În 1994 Vilhelm şi Eugenia s-au mutat în America pentru a trăi mai aproape de fiicele lor din Florida. Le-a fost adesea dor de timpul petrecut cu prietenii lor din Sydney. Au rămas cetăţeni australieni până la final. (…) Eugenia a fost îngropată lângă Vilhelm la Cimitirul Memorial Lakeside din Miami”, relatează necrologul.