La sfârşitul anului 2012, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat Primăria Cluj-Napoca la plata a 8000 de lei, pentru discriminarea romilor care au fost mutaţi de pe strada Coastei pe strada Cantonului, lângă groapa de gunoi de la Pata Rât. După ce a contestat în instanţă amenda, Primăria nu s-a mai obosit să plătească taxa de timbru la Curtea de Apel şi a pierdut. La ICCJ, recursul împotriva acestei decizii a fost, de asemenea, respins săptămâna trecută.

Primăria Cluj-Napoca va trebui, după un an şi jumătate de la pronunţarea deciziei CNCD să achite amenda impusă de acest Consiliu, deşi a încercat în repetate rânduri să scape de plata acesteia prin acţiuni în instanţă. Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins recursul împotriva sentinţei Curţii de Apel Cluj, care a dat câştig de cauză CNCD în aprilie 2012. În noiembrie 2011 CNCD a amendat administraţia Apostu pentru evacuarea comunităţii de pe strada Coastei – 2.000 de lei – şi pentru condiţiile relocării acestora lângă groapa de gunoi de la Pata Rât – 6.000 de lei.

 

Petiţia GLOC

 

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a hotărât în luna noiembrie 2011, pe baza unei petiţii înaintate de Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice, sancţionarea Primăriei Cluj-Napoca pentru mutarea romilor de pe strada Coastei lângă groapa de gunoi de la Pata Rât. Instituţia a primit o amendă contravenţională de 8.000 de lei şi i s-a recomandat să rezolve situaţia acestor persoane. Astfel, “în dosarul numărul 145/2011 având ca petent Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice şi ca reclamat autoritatea publică locală a municipiului Cluj Napoca, prin primar, Colegiul director a constatat, prin unanimitate de voturi, că mutarea romilor din strada Coastei din municipiul Cluj Napoca la groapa de gunoi din Pata Rât reprezintă fapta de discriminare, conform art. 2 alin. (1), art. 10 lit. h, art. 13 alin. (1) si art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

Pentru fapta contravenţională constatată s-a aplicat părţii reclamate amenda contravenţională în valoare totală de 8.000 lei. Totodată, Colegiul director a recomandat părţii reclamate soluţionarea situaţiei romilor mutaţi în Pata Rât”, arată instituţia pe pagina sa de internet. Reprezentanţii GLOC au salutat decizia CNCD privind „evacuările unor familii de etnici romi la groapa de gunoi a Clujului” şi au spus că, pornind de la această amendă, municipalitatea clujeană ar trebui să dezvolte proiecte publice care îi privesc pe romii din Pata Rât.

 

Contestăm şi nu prea

 

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a anunţat ulterior că municipalitatea va contesta decizia CNCD. „Vom contesta decizia CNCD, pentru nu considerăm că a fost vorba despre discriminare în cazul mutării familiilor de pe strada Coastei”, a spus Buzatu. În contestaţia depusă de Primărie la Curtea de Apel Cluj, semnată de primarul interimar de atunci, Radu Moisin, în februarie 2012, se arată că mutarea chiriaşilor de pe strada Coastei nu constituie discriminare şi că decizia viza reglementarea situaţiei acelor persoane, stabilită printr-o Hotărâre de Consiliu Local. Spre deosebire de condiţiile de pe strada Coastei, unde casele improvizate nu dispuneau de un confort minim, cele 40 de locuinţe modulare de la Pata Rât au utilităţi, apă, curent electric şi lemne de foc, arată contestaţia depusă de Primărie.

În aprilie anul trecut, Curtea de Apel a respins plângerea pe care Primăria clujeană a făcut-o împotriva sancţiunii dictate de Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD) pentru evacuarea romilor de pe strada Coastei lângă groapa de gunoi de la Pata Rât. Instanţa a decis, la sfârşitul lunii martie 2012,  să nu mai judece cazul pe fond, deoarece municipalitatea nu a plătit taxa de timbru în valoare de 4 lei şi nu a fost reprezentată la termenul de judecată.

Nici măcar din poziţia de reclamant, Primăria Cluj-Napoca, care are deja o reputaţie pentru că nu este reprezentată în instanţă, nu s-a obosit să respecte condiţiile impuse de Curtea de Apel la primul termen de judecată, şi anume de a achita taxa judiciară de timbru de 4 lei. Instanţa a sancţionat absenţa reprezentantului municipalităţii la termenul de judecată şi a invocat excepţia netimbrării acţiunii. Astfel, plângerea a fost respinsă, fără ca litigiul să mai fie judecat pe fond, iar Primăria Cluj-Napoca a decis să depună recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

Diana Gabor

 

Evacuări în plină iarnă

 

În dimineaţa zilei de 17 decembrie 2010, 56 de familii care închiriau locuinţe sociale pe strada Coastei sau trăiau în case improvizate în preajma acestora, au fost evacuate de către autorităţile locale. Potrivit gloc.ro, aproximativ 250 de persoane au fost transportate, împreună cu ceea ce au putut aduna din bunurile lor, în „locuinţele sociale” construite de către Primăria municipiului Cluj tocmai lângă groapa de gunoi şi depozitul de deşeuri chimicale farmaceutice a unei fabrici din oraş.

Înştiinţarea oficială de la Primărie a venit în 14 decembrie, locatarii de pe Coastei fiind anunţaţi că, dacă nu vor să rămână pe drumuri de sărbători, trebuie să semneze cererea pentru locuinţe sociale în termen de două zile. În ciuda încercărilor de a apela la sprijinul instituţiilor locale abilitate, cetăţenii s-au trezit cu buldozerele în faţa caselor în dimineaţa zilei de 17 decembrie, deşi evacuările de orice fel sunt interzise prin lege pe toată perioada rece a anului.

Cele 10 case modulare în care au fost obligaţi să se mute sunt amplasate la o distanţă de circa cinci kilometri de cea mai apropiată staţie de autobus. Acestea cuprind un total de 40 de apartamente, a câte o cameră de maximum 18 metri pătraţi, şi 10 băi, fiecare sub 6 metri pătraţi. Aici locuiesc 241 de persoane, dintre care 139 de adulţi, unii dintre ei având nevoie de îngrijiri medicale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here