Primarul Boc a chemat-o pe ministra Culturii în Cluj-Napoca ca s-o prostească! I-a arătat lui Turcan o ”descoperire” din anii 60

Ministra Culturii, Raluca Turcan, a fost în vizită în weekend prin Cluj-Napoca. Primarul Emil Boc i-a prezentat o ”descoperire” făcută în Parcul Caragiale în cadrul unor lucrări de reabilitare: un zid roman.

Atât că descoperirea cu care cei din administrația locală se mândresc a fost făcută în anii 60, când istoricul și arheologul Ioan Mitrofan a publicat rezultatul cercetărilor arheologice, arată Zoltán Györke, Inspector guvernamental at Secretariatul General al Guvernului, într-o postare pe Facebook.

Se pare că primarul a început să alunece pe o pantă în care ar face aproape orice să demonstreze că orașul pe care îl conduce are, în primul rând, o origine romană, adică, în viziunea lui și a fostului dictator Nicolae Ceauseșcu, una ”pur românească”.

Mai mult, ”descoperirea” zidului roman a mai fost notată și în urmă cu câțiva ani pe o hartă online a orașului Cluj-Napoca.

”În urma săpăturilor au fost surprinse un număr de 28 de contexte arheologice ce aparţin epocilor modernă, medievală şi romană. Arhiva formată din fişe de context, fişe de material special, fotografiile aferente şi desenele la scară se află în posesia colectivului de cercetare, până la publicarea ştiinţifică a rezultatelor. Temelia zidului roman se află cu 1 m mai jos decât cea a zidului medieval adosat spre interior. Secţiunea în perimetrul căreia s-a desfăşurat cercetarea are dimesiunle de 24 x 4 m şi o adâncime maximă de peste 5 m. În urma săpăturior arheologice de aici a fost surprins pentru prima oara sistemul complet de fortificatie al oraşului medieval. Pe o lăţime de 4 m în zona zidului a fost dezvelită întreaga fundaţie, aici putând fi găsită şi o inscripţie ce aminteşte anul 1703, cel mai probabil când s-a produs o refacere. Şanţul aferent fortificaţie medievale are o laţime ce depăşeşte 12 m şi prezintă două faze de colmatare.  DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Crişan, I. H.; Bărbulescu, M.; Chirilă, E.; Vasiliev, V.; Winkler, I., Repertoriul arheologic al județului Cluj, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Biblioteca Musei Napocensis V, Cluj-Napoca, 1992, 130 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
3. Cociș, Sorin, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 196”.

La fel ca în scandalul închiderii intempestive a lapidariului de la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Emil Boc are în agenda lui internă de arătat lumii că, în Cluj-Napoca primii au fost romanii (a se citi „românii”, n.red). Iar această istorie cântărește mult mai mult decât cea medievală, marcată, cu preponderență, de maghiari și austro-ungari.

În aceeași ordine de idei, poate că edilul clujean ar fi uimit să afle că în zona Baciu-Suceag au fost făcute descoperiri din perioada neolitică.

I-a plăcut ministrei Turcanu baia de noroi din Caragiale? I-a plăcut !

Deocamdată, vizita ministrei Turcanu s-a lăsat cu declarații.

„Am vizitat astăzi acest loc, plin de semnificații și istorie, împreună cu Dan Tarcea, viceprimar al Municipiului Cluj-Napoca, Felix Marcu, director MNIT, Victor Cubleșan, director al Direcției pentru Cultură Cluj-Napoca și George Cupcea, responsabil de șantier. Mă bucur că aici, administrația orașului Cluj-Napoca, condusă de Emil Boc, a hotărât ca odată cu amenajarea parcului Caragiale să pună în valoare și această descoperire de excepție, pentru a fi sursa de cunoaștere a istoriei orașului pentru orice vizitator”, a scris Raluca Turcan într-o postare pe Facebook.

În același timp, viceprimarul Dan Tarcea a declarat că este convins că acestea nu sunt singurele urme vizibile ale civilizației romane în Cluj-Napoca.

„Împreună cu ministrul culturii, doamna Raluca Turcan, am vizitat zidul de incinta al orașului roman Napoca (cca. 119 – 271 d. Chr.) descoperit în premieră în timpul cercetărilor arheologice efectuate de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Acestea nu sunt singurele urme vizibile ale orașului roman Napoca, cel puțin două dintre drumurile principale ale acestuia sunt sau vor fi expuse în diferite puncte din oraș (P-ța Muzeului și curtea Primăriei Vechi).

Descoperirile din Parcul Caragiale, din Cluj-Napoca vin să confirme material ce se cunoaște de multă vreme: urbanizarea pe teritoriul actualului oraș începe în urmă cu aproape 2000 de ani, când, la scurt timp după cucerirea romană a Daciei, așezarea romană Napoca a primit oficial statutul de oraș – municipium.”, a spus și viceprimarul Dan Tarcea.

Nu în ultimul rând, primarul Emil Boc a dat asigurări pe Facebook că zidul roman demonstrează „continuitatea daco-romană și vechimea milenară a orașului nostru”.

”Zidul de incintă al orașului roman Napoca, datând aproximativ din anii 119 – 271 d. Hr., relevă o fundație solidă, construită de romani, utilizată ulterior de sași în fortificarea orașului. Această descoperire arheologică reconfirmă continuitatea daco-romană și vechimea milenară a orașului nostru.

Descoperirea a fost făcută odată cu lucrările de revitalizare a Parcului I.L. Caragiale și ariei adiacente din zona centrală a Clujului. Incinta din epoca romană se află la 4 m adâncime și se estimează că a fost construită în timpul împăratului Hadrian, care a ridicat orașul nostru la rang de municipiu. Aici, în parc, se află partea de Nord a cetății, care se întinde spre strada Napoca și până în zona Teatrului Puck.

Dorim odată cu amenajarea să găsim o soluție de a conserva și proteja în manieră deschisă aceste vestigii, astfel încât să poată fi văzute de toți românii, de toți cei pasionați de istorie; profesorii să vină să facă ore aici, iar elevii să poată să vadă istoria noastră, a națiunii române”, a postat primarul pe Facebook.