Edilul Clujului Emil Boc se confruntă, din nou, cu o nouă înfrângere notabilă. Parcul Ștefan cel Mare din Cluj-Napoca este cu adevărat un eșec total, după marea modernizare de care primarul este atât de mândru.
La un an de la inaugurare, Mica Promenada a Clujului, așa cum a fost numit Parcul mult lăudat de Emil Boc, dezvăluie că „modernizarea pe hârtie” s-a transformat într-un coșmar pentru clujeni. Gazeta de Cluj a atras atenția asupra altor „înfrângeri” ale lui Boc, cu referire specială la „buba de puroi” numită modernizare Kogălniceanu și străzile adiacente.
Cu dalele de beton care dansează „hora incompetenței”, dar și unele crăpate, parcul reflectă perfect imaginea modernizării la care Emil Boc doar visează de ani de zile. Clujenii au constatat că dalele de beton de lângă arteziene par să se miște pe ritmul dictat de la Primărie – un ritm al indiferenței și incompetenței.
Îngrijorător este faptul că aceste dale pot fi înlăturate cu ușurință, constituind astfel un pericol evident pentru cei care circulă în zonă. Cu Parcul Ștefan cel Mare dat în folosință la sfârșitul anului 2022, iar noi suntem în 2024, problemele semnalate nu par să fi fost rezolvate, chiar dacă au existat mici intervenții în anul precedent.
Proiectul de modernizare a fost încredințat firmei Garden Center Grup din Măgurele, județul Ilfov, iar costul total al contractului a atins suma de 11.726.450,26 lei (TVA inclus). Cu o suprafață de peste 1,2 hectare, cuprinzând esplanada și spațiile verzi adiacente Teatrului Național Cluj-Napoca, parcarea se transformă într-un simbol al promisiunilor nerealizate și a gestionării defectuoase a fondurilor publice. Rămâne de văzut cum va reacționa Emil Boc în fața acestei noi provocări și cum va încerca să justifice această înfrângere chiar într-un an electoral.
Emil Boc, un maestru al înfrângerilor. Cluj-Napoca este orașul „înțesat” de dale mici și planuri mari
Mergem puțin mai departe și ne aruncăm ochii, din nou, pe strada Kogălniceanu, acolo unde grupul statuar „Școala Ardeleană” își așteaptă soclul de luni de zile. Acolo situația este dezolantă.
Dintre dalele plasate pentru acest proiect, unele par să fi fost puse doar pentru a umple spațiul, fără să aibă o funcționalitate coerentă. Mai mult, constatările clujenilor arată că aceste dale sunt miscatoare, prezintă crăpături, iar altele par să crească în unele locuri la fel ca ciupercile după o ploaie de vară.
În timp ce aceste probleme rămân nerezolvate, Emil Boc, primarul orașului, a anunțat recent o nouă inițiativă – pietonalizarea străzilor Universității, Kogălniceanu și Iuliu Maniu. Anunțul a fost făcut pe pagina sa de Facebook, într-o postare nocturnă, iar planul a fost pus în aplicare rapid, ca într-o mișcare militară, de către echipa sa de „specialiști”.
Cu toate acestea, implementarea pietonalizării pare să fie doar un alt exemplu al modului în care deciziile sunt luate fără a ține cont de realitățile locale.
Prin intermediul Comisiei de Siguranță Circulației, Emil Boc a impus pietonalizarea străzilor menționate, argumentând că aceasta va îmbunătăți siguranța. Cu toate acestea, puține clarificări au fost oferite cu privire la modul în care această măsură va rezolva problemele existente și cum va influența zonele deja afectate de lucrări ineficiente.
„Comisia de circulație a municipiului Cluj-Napoca, în unanimitate, a luat decizia de pietonalizare a străzilor Universității, Kogălniceanu și Iuliu Maniu după cum urmează: accesul va fi permis pe aceste străzi doar riveranilor, în urma propunerii dumneavoastră inclusiv autobuzele școlare vor putea intra pe străzile Universității și Kogălniceanu, doar pentru acest scop, de a duce copiii la școală, iar strada Iuliu Maniu va fi pietonalizată de la Piața Unirii până la strada Baba Novac. De asemenea, s-a luat decizia ca strada Baba Novac să rămână deschisă traficului, pentru a face legătură între strada Avram Iancu și bulevardul Eroilor. Fac precizarea că pe aceste străzi pietonale vor putea intra riveranii, aprovizionarea, situațiile de urgență și autobuzele școlare, ori de câte ori este nevoie”, a transmis edilul, printr-un mesaj pe Facebook, clujenilor.
Cluj-Napoca este un oraș al promisiunilor neîndeplinite și deciziilor controversate, iar edilul devine un „rege” al proiectelor eșuate
Parcă rămasă într-un coșmar postbelic, strada Universității arată ca un mozaic bizar de dale de beton, care domină peisajul și par să nu aibă nicio legătură cu conceptul de modernizare. Muncitorii, mai mult spectatori decât constructori, par să se facă că lucrează, iar această simulare de activitate nu face decât să adâncească frustrările clujenilor.
Întrebarea care planează în aer rămâne: Cum a fost posibil să se ajungă la această stare? Strada Universității, aflată în inima orașului și considerată buricul târgului, ar trebui să reflecte standarde înalte de dezvoltare urbanistică. În schimb, ea oferă o imagine dezolantă, cu metri întregi de dale de beton așezate fără nicio logică și fără niciun beneficiu vizibil pentru locuitorii orașului.
Această stare de lucruri nu face decât să alimenteze sentimentul de dezamăgire și indignare în rândul clujenilor, care asistă la cum orașul lor aspiră să devină „Barcelona de cinci stele”, în timp ce unele străzi rămân fără asfalt sau, în cazul străzii Universității, fără o modernizare coerentă.
Este de-a dreptul o rușine pentru Cluj-Napoca să vadă o asemenea parte centrală a orașului într-o stare atât de neglijată și să constate că muncitorii au lăsat în urmă doar un peisaj de dale fără rost. Nu avem planuri mari pentru anul 2024, iar Emil Boc se pregătește să decoleze în Parlamentul European. Ce rămâne în urma lui, nu știm, asta rămâne de văzut.
Unde-s doi puterea crește! Vorbesc de un articol asemănător din Ziar de Cluj apărat azi sau ieri.
Totuși, unde-ați fost, ziariști și oameni de vază ai Clujului, cînd s-a ras toată industria, s-au înmulțit locurile la universitați, plus universitățile-n sine, ca la Caritas, de-a devenit orașul greu de trăit pt locuitorii lui?
Ce am eu de cîștigat, precum orice alt om de rînd, cu puzderia de studenți? Nimic, numai de pierdut; prețuri mari*, aglomerație sufocantă, plin de mașini, tot felul de festivaluri și alte cele dedicate lor etc. N-aș zice nimic dacă aceste universitați ar scoate oameni ce, mai apoi, ar fi folositori tuturor românilor. Să nu ne-mbătăm cu apă rece, majoritatea vin pt petreceri, să facă o facultă că așa e moda, să treacă timpul, să aibe cu ce se lăuda părinții, nu ca să învețe, să știe mai mult. Oricum nu au de la cine iar cine-ar putea nu e lăsat.
Ce am de cîștigat cu ITul? Iarăși, nimic! Char dacă se câștigă binișor nu doresc nimănui, dacă nu e autist, o astfel de meserie. Ar fi folositor o anchetă care să arate ce anume lucrează majoritatea ITiștilor. Bănui că majoritatea lucrează pt programe ce fac cumva, direct sau indirect, rău oamenilor, programe ce ajută pe cei ce conduc lumea să nu țină-n frîu.
* treba cu studenții și prețurile mari, mai ales în ceea ce privește imobiliarele, s-ar putea să fie praf în ochi, neadevărată decît într-o mică măsură, acopritoare pt spălatul banilor în imobiliare.