Proba ADN, decisivă cu privire la soluţionarea deja celebrului dosar „Jaf la BT”, va fi finalizată în Germania. La termenul din data de 11 martie, părţile şi procurorul au stabilit experţii aleşi care vor participa la efectuarea expertizei biologice de comparare a probelor ADN prelevate de la Bogdan Hosu şi Andrei Baciu.
Toate indiciile arată că, nu peste mult timp, dosarul privind jaful de la sucursala Mănăştur a Băncii Transilvania, va fi finalizat. Până atunci, însă, trebuie finalizată analiza probelor ADN, singura în baza căreia cei doi tineri au stat mai bine de un an şi patru luni în arest preventiv. Experţii desemnaţi se vor deplasa în Germania, chiar dacă până la momentul actual nu se ştie modalitatea în care vor fi transportate probele. Apoi, aceştia vor fi martori în dosar. Considerând declaraţiile părţilor, analiza probelor ADN nu ar trebui să dureze mai mult de o lună, până atunci, la Tribunalul Cluj mai având loc un termen, în data de 24 mai.
De ce crede SRI-ul că cei doi tineri nu sunt adevăraţii jefuitori?
La un termen anterior, procurorul de caz încerca să demonstreze că rapoartele emise de Serviciul Român de Informaţii (SRI) nu sunt în măsură să ajute la aflarea adevărului, argumentând că instituţia nu ar avea toate certificările ISO necesare. Este şi normal ca Ministerul Poblic să se opună din acest punct de vedere, considerând faptul că Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI a întocmit un raport favorabil celor doi suspecţi. În urma constatării ştiinţifice efectuate, reiese cu multă claritate faptul că Bogdan Baciu, considerat a fi unul dintre cei care au partipat la jaful de la BT, are cu 6 centimetri mai puţin decât persoana care apare în înregistrare şi despre care anchetatorii susţin că este el. În raport este calculată, cu mare precizie, înălţimea atacatorilor, calculând că “persoana 1”, care apare în camerele de supraveghere ale băncii şi care este asimilată lui Baciu, ar avea o înălţime de 1,84 metri, cu o marjă de eroare de 1,68 cm. Asta în timp ce Vlad Hosu, avocatul părţilor, a prezentat instanţei o adeverinţă medicală eliberată de Policlinica Studenţească cu puţin timp înainte de jaf, document în care este precizată, în mod clar, înălţimea acestuia, şi anume aceea de 1,78 metri. Cu alte cuvinte, Bogdan Baciu nu se înscrie nici în marja de eroare. În cazul lui Andrei Hosu, înălţimea calculată de SRI este mult mai apropiată de înălţimea reală. Astfel, “persoana 2” din raportul SRI, care apare ca fugind în casieria băncii şi despre care anchetatorii susţin că ar fi Andrei Hosu, are o înălţime de 1,74 metri, cu o marjă de eroare de 2,5 cm. Andrei Hosu are o înălţime de 1,72 cm.
Acelaşi raport venit de la SRI relevă încă o dată posibila lipsă de identitate între atacatorii de la bancă şi inculpaţii din dosar. Conform constatărilor ştiinţifice, “persoana 2”, asimilată lui Bogdan Baciu, are o măsură la picior măsurată de 29,8 centimetri, în timp ce “persoana 1”, asimilată lui Andrei Hosu, are o măsură de 29,35 cm la picior. Adică Baciu ar avea piciorul mai mare decât a lui Hosu, lucru care, în realitate, este fix invers.
Box: Expertiza în dreptul penal
Procedura expertizei
Art. 118. – Expertiza se efectuează potrivit dispoziţiilor din prezentul cod, afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel. Dispoziţiile art. 113 se aplică în mod corespunzător.
Expertul este numit de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, cu excepţia expertizei prevăzute în art. 119 alin. 2.
Fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei.
Experţi oficiali
Art. 119. – Dacă există experţi medico-legali sau experţi oficiali în specialitatea respectivă, nu poate fi numit expert o altă persoană, decât dacă împrejurări deosebite ar cere aceasta.
Când expertiza urmează să fie efectuată de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiză criminalistică sau de orice institut de specialitate, organul de urmărire penală ori instanţa de judecată se adresează acestora pentru efectuarea expertizei.
Când serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiză criminalistică sau institutul de specialitate consideră necesar că la efectuarea expertizei să participe sau să-şi dea părerea şi specialişti de la alte instituţii, poate folosi asistenţa sau avizul acestora.
Andrei Tomoş
