Conform Tribunalului Cluj, niciun laborator criminalistic din ţară, inclusiv SRI, nu deţine certificările necesare pentru efectuarea expertizei privind înălţimea celor doi atacatori ai sucursalei BT din Mănăştur. Drept urmare, înălţimea suspecţilor va fi calculată de către laboratorul judeţean de expertize criminalistice. Până atunci, Dana Hosu, mama unuia dintre inculpaţi, scapă de pedeapsa de 2 ani cu executare dată în primă instanţă pentru mărturie mincinoasă, tot Tribunalul Cluj considerând că mai adecvată este o pedeapsă cu suspendarea.
Cum nicio instituţie din ţară nu deţine certificările necesare efectuării unei asemenea expertize, magistraţii Tribunalului Cluj au decis marţi, 21 iunie, ca înălţimea celor doi atacatori din cazul jafului la BT să fie calculată de către laboratorul judeţean de expertize criminalistice. La termenele anterioare Parchetul a cerut refacerea expertizei care îi dădea pe cei doi tineri ca nefiind atacatorii, motivând că Institutul din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI) nu ar avea certificatele ISO necesare, motiv pentru care instanţa a decis că acestea nu mai sunt obligatorii. Până la următorul termen de judecată care va avea loc în 13 septembrie, cel mai probabil proba ADN va fi finalizată.
Expertiza SRI le-a fost favorizabilă
La un termen anterior, procurorul de caz încerca să demonstreze că rapoartele emise de Serviciul Român de Informaţii (SRI) nu sunt în măsură să ajute la aflarea adevărului, argumentând că instituţia nu ar avea toate certificările ISO necesare. Este şi normal ca Ministerul Poblic să se opună din acest punct de vedere, considerând faptul că Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI a întocmit un raport favorabil celor doi suspecţi. În urma constatării ştiinţifice efectuate, reiese cu multă claritate faptul că Bogdan Baciu, considerat a fi unul dintre cei care au partipat la jaful de la BT, are cu 6 centimetri mai puţin decât persoana care apare în înregistrare şi despre care anchetatorii susţin că este el. În raport este calculată, cu mare precizie, înălţimea atacatorilor, calculând că “persoana 1”, care apare în camerele de supraveghere ale băncii şi care este asimilată lui Baciu, ar avea o înălţime de 1,84 metri, cu o marjă de eroare de 1,68 cm. Asta în timp ce Vlad Hosu, avocatul părţilor, a prezentat instanţei o adeverinţă medicală eliberată de Policlinica Studenţească cu puţin timp înainte de jaf, document în care este precizată, în mod clar, înălţimea acestuia, şi anume aceea de 1,78 metri. Cu alte cuvinte, Bogdan Baciu nu se înscrie nici în marja de eroare. În cazul lui Andrei Hosu, înălţimea calculată de SRI este mult mai apropiată de înălţimea reală. Astfel, “persoana 2” din raportul SRI, care apare ca fugind în casieria băncii şi despre care anchetatorii susţin că ar fi Andrei Hosu, are o înălţime de 1,74 metri, cu o marjă de eroare de 2,5 cm. Andrei Hosu are o înălţime de 1,72 cm.
Acelaşi raport venit de la SRI relevă încă o dată posibila lipsă de identitate între atacatorii de la bancă şi inculpaţii din dosar. Conform constatărilor ştiinţifice, “persoana 2”, asimilată lui Bogdan Baciu, are o măsură la picior măsurată de 29,8 centimetri, în timp ce “persoana 1”, asimilată lui Andrei Hosu, are o măsură de 29,35 cm la picior. Adică Baciu ar avea piciorul mai mare decât a lui Hosu, lucru care, în realitate, este fix invers.
Cele mai interesante declaraţii ale martorilor de până acum
Raportul de expertiză al SRI-ului care evidenţiază în mod clar diferenţa de înălţime dintre atacatori şi suspecţi nu este singura probă care tinde să indice nevinovăţia celor doi tineri. Din toate mărturiile luate până acum la dosar, nu există o declaraţie care să-i incrimineze sauc are să-i indice pe cei doi ca fiind în mod clar autorii jafului. Chiar din contră, unele declaraţii sugerează că jefuitorii ar fi fost nişte profesionişti, care mai mult ca sigur avea informaţii din interior. Relevantă în acest sens este mărturia Monicăi Abrudan,care îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală. Aceasta a declarat că se afla la biroul de lângă casierie la momentul jafului şi că în faţa ei era un stâlp, astfel încât nu ştie dacă a pătruns cineva în casierie până la sosirea poliţiei şi nici nu are cunoştiinţă de instrucţiunile în caz de jaf. Nici martora Moldovan Beatrice nu îşi mai aminteşte mare lucru. Ea îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală, doar că atunci a declarat că unul dintre jefuitori avea riduri pronunţate sub ochi, fiind o exprimare defectuoasă, ea menţionând acum că i s-a părut că unul dintre ei avea o pleoapa îngroşată.
Şi martora Ghitea Simona-Cornelia îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală, ea fiind fost director al agenţiei. Ea a susţinut că nu a sunat la agenţia de pază, dar a anunţat sucursala regională Cluj a Băncii Transilvania despre jaf. „La momentul faptei eram lângă uşa de acces în casierie lângă standul casierului de vânzări carduri”. Aceasta a declarat că la ghişeul numărul unu trebuia să fie Filip Olimpia, şi ea martoră în dosar, dar nu ştie dacă era la birou. La ghişeul doi era liber, Bara Andrada fiind în arhivă. La ghişeul trei era liber, trebuind să fie cineva dar era în concediu. La ghişeul patru trebuia să fie casiera, iar la ghişeul cinci trebuia să fie Maria Pop, casiera de valută. Martora a mai declarat că trecea pe la birou când a auzit gălăgie şi l-a văzut pe Luduşan (parte vătămată – n.r), colegul de la pază, luptându-se cu cineva care avea cagulă. A intrat cel de-al doilea jefuitor cu un pistol care părea adevărat în casierie. „ Cred că cel care a trecut pe lângă mine avea ochii de culoare deschisă”, a mai precizat aceasta. „ Când a ajuns lângă mine mi-a spus să stau jos şi să deschid uşa. A încercat să deschidă uşa cu mâna, nu a reuşit, şi a lovit uşa cu piciorul. După două lovituri a cedat uşa la yală, a prins-o pe Olimpia şi a dus-o la seif. La acel ghişeu se colectau banii către sucursala Cluj. Banii erau la vedere după intrarea în casierie. Banii se strângeau într-un singur loc la casa lui Claudia Lupu. Zilnic se încasau 200-400 de mii de lei care se predau către sucursala Cluj a Băncii Transilvania”, a mai amintit Ghitea Simona. Conform spuselor acesteia, din banii astfel colectaţi se alimenta bancomatul, alimentarea care tocmai fusese făcută. Există o sumă fixă care trebuia să rămână în casierie, iar plafonul era stabilit de sucursală.
Expertiza în procesul penal
Procedura expertizei
Art. 118. – Expertiza se efectueaza potrivit dispozitiilor din prezentul cod, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. Dispozitiile art. 113 se aplica in mod corespunzator.
Expertul este numit de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, cu exceptia expertizei prevazute in art. 119 alin. 2.
Fiecare dintre parti are dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei.
Experti oficiali
Art. 119. – Daca exista experti medico-legali sau experti oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi numit expert o alta persoana, decat daca imprejurari deosebite ar cere aceasta.
Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.
Cand serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau sa-si dea parerea si specialisti de la alte institutii, poate folosi asistenta sau avizul acestora.
