Încă o amânare în procesul în care Gregorian Bivolaru şi compania sunt acuzaţi, printre altele, de trafic de persoane. Tribunalul Cluj a decis amânarea cauzei până pe data de 17 iulie 2011, fiind a zecea amânare de când dosarul se află în faţa instanţei clujene. Din câte se pare, ce mai probabilă soartă a procesului este prescripţia răspunderii penale, datorită numărului mare de părţi implicate şi a procedurilor ce trebuiesc îndeplinite.
Tribunalul Cluj a fost nevoit ca, până în acest moment, să amâne judecarea cauzei de mai multe ori, fără a putea proceda la cercetarea judecătorească. Astfel, instanţa a amânat cauza având în vedere lipsa de procedură cu inculpaţii, datorită necesităţii îndeplinirii procedurii de citare sau în vederea emiterii unor adrese pentru desemnarea de apărători din oficiu pentru părţile civile lipsă.
Istoricul procesului
Dosarul în care Gregorian Bivolaru este acuzat de trafic de persoane şi de alte şapte infracţiuni a fost trimis în judecată de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în urmă cu peste trei ani, mai precis la data de 15 iunie 2007. La 6 aprilie 2009, Tribunalul Bucureşti i-a admis cererea lui Bivolaru ca dosarul să fie strămutat, acesta ajungând la Tribunalul Cluj. Dosarul de pe rolul instanţei clujene nu este singurul pe care liderul MISA îl are. Acesta a fost acuzat de procurori de perversiune sexuală, act sexual cu un minor şi trecerea frauduloasă a frontierei.
Aceste acuzaţii s-au judecat într-un dosar separat, care s-a aflat la Tribunalul Sibiu. Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru o parte dintre infracţiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuală în formă continuată, două infracţiuni de act sexual cu un minor în formă continuată şi două infracţiuni de trafic de minori. Instanţa a dispus încetarea procesului pentru alte infracţiuni, respectiv corupţie sexuală, act sexual cu un minor, ambele în formă continuată, şi trecerea frauduloasă a frontierei României, pe motiv că ar fi intervenit prescripţia răspunderii penale. În tot acest timp, Bivolaru se află la Malmo, în Suedia, unde beneficiază de azil politic.
Dosarul de la Tribunalul Cluj dă toate semnele că s-ar îndrepta, şi el, spre o decizie de înlăturare a răspunderii penale, pe motiv de prescripţie a acesteia, considerând că, de la un termen la altul, judecata se amână pentru diverse vicii de procedură.
Prescripţia răspunderii penale are ca efect înlăturarea răspunderii penale pentru fapta săvârşită. De aceea se consideră că, în dreptul penal, prescripţia reprezintă o sancţiune la adresa pasivităţii organelor judecătoreşti care au avut dreptul să-l tragă la răspundere pe infractor. Prescripţia operează indiferent de gradul de gravitate al infracţiunii, cu excepţia infracţiunilor contra păcii şi omenirii.
“Scumpi” şi cultul personalităţii
Din analiza diplomelor şi atestatelor deţinute de Gregorian Bivolaru, rezultă că acesta nu a fost niciodată autorizat să practice ca profesor de yoga, nu a avut niciodată o instruire în această disciplină multimilenară şi că a înfiinţat Asociaţia MISA folosind în acest scop diplome, atestate, recomandări false, ce adevereau presupusa sa calitate de profesor de yoga.
Roşu Camelia, una dintre învinuitele din dosar, era instructoare de yoga în Bucureşti şi, la fel ceilalţi instructori, le spunea cursanţilor că Gregorian Bivolaru este un maestru spiritual deosebit, fără îndoială este guru-ul suprem, şi îi îndemna pe cursanţi să creadă orbeşte în Bivolaru şi să se supună lui fără prea multe întrebări. Dându-se exemplu personal (l-a cunoscut pe Gregorian Bivolaru încă de la începutul activităţii sale!), Roşu Camelia a urmat şi a ascultat dispoziţiile date de el. Conform propriei sale declaraţii, aşa ar fi trebuit să facă toţi elevii lui şi niciunul să nu ia vreo decizie fără a-l întreba pe acesta înainte.
În aceeaşi idee, Visterneanu Lăcrimioara, o altă instructoare yoga în cadrul MISA, predica mai mult despre Gregorian Bivolaru decât despre cursul în sine. Aceasta le spunea cursanţilor că Gregorian Bivolaru este guru suprem, un fel de Dumnezeu pe Pământ, este cel mai mare maestru spriritual al tuturor timpurilor, fiinţa ceea mai pură, a doua venire a lui Isus Hristos pe Pământ.
Martora la dosar, Stroenescu Luminiţa, aprecia că „Gregorian Bivolaru era privit ca un iluminat care a atins iluminarea în podul casei lui părinteşti. Multe fete aveau poza lui şi erau persoane care se rugau la el şi ţineau poza lui sub pernă când dormeau”.
Tot ea a declarat: „Ni se spunea faptul că părinţii, rudele, prietenii, sunt doar nişte instrumente care nu au nici un scop, adevărata valoare fiind reprezentată de „maestrul GRIEG” şi atingerea iluminării.
Box: Acuzaţiile aduse lui Gregorian Bivolaru
– art. 12 alin. 1 şi 2 din Legea 678/2001 privind traficul de persoane
– art. 1 alin. 1 teza 2 coroborat cu art. 2 alin. a şi b punctul 12 din Legea 39/2003 privind reglemetarea măsurii specifice de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate la nivel naţional şi internaţional
– infracţiunea de instigare la discriminare prevazută de art. 317 Codul Penal cu aplicarea art.13 din Codul penal
– infracţiunea prevazută de art. 3 alin. 1 coroborat cu art. 2 alin. a din OUG nr.31/2002 privind transportul şi livrarea trimiterilor poştale proprii
– infracţiunea prevazută de art.70 alin.1 din OUG nr.105/2001 modificată prin Legea 39/2003 privind intrarea sau ieşirea din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de Stat
– infracţiunea prevazută de art.1 alin.1 din OUG nr.112/2001 modificată şi completată prin Legea 252/2002 cu privire la intrarea sau ieşirea dintr-un Stat străin prin trecerea ilegală a frontierei acestuia
– infracţiunea prevazută de art.6 alin.1 litera a teza 1 şi 5 din Decretul 340/1981 cu privire la deţinerea, construirea, instalarea, experimentarea sau folosirea emiţătoarelor radioelectrice, precum şi modificarea caracteristicilor de lucru ale acestora
– instigare la infracţiunea de ultraj contra bunurilor moravuri şi liniştii publice prevazute de art.25 din Codul Penal
– complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală prevazută de art.26 Codul Penal raportat la art.9 din Legea 241/2005
Termenele de prescripţie
Termenele de prescripţie se determină în funcţie de natura şi durata sancţiunii prevăzute de lege pentru fapta care se prescrie, avându-se în vedere maximul special al acestei pedepse:
– dacă este o pedeapsă cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 15 ani, termenul este de 15 ani.
– dacă este o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 10-15 ani, termenul este de 10 ani.
– dacă este o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 5-10 ani, termenul este de 8 ani.
– dacă este o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 1-5 ani, termenul este de 5 ani.
– dacă este o pedeapsă cu închisoarea până la un an sau amendă, termenul este de 3 ani.
Termenul de prescripţie începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii (când se produce rezultatul în cazul infracţiunilor de rezultat, când are loc acţiunea sau inacţiunea în cazul infracţiunilor formale şi când se epuizează infracţiunea în cazul infracţiunilor cu durata de executare). În cazul minorilor, termenele de prescripţie se reduc la jumătate. Aşadar, în cazul minorilor operează o dublă reducere, pentru că termenul de încercare se calculează în funcţie de limitele pedepsei reduse la jumătate, iar apoi termenul astfel calculat se reduce şi el la jumătate.
Sabin Ripan
