Una dintre cele mai importante clădiri din centrul Clujului, Palatul Banffy, sediul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca este revendicat încă din 2007, iar situaţia clădirii este încă neclară. În timp ce fondurile europene nu mai aşteaptă reconstrucţia Muzeului de Artă, deoarece proiectul depus a expirat, situaţia clădirii istorice este una intens disputată în tribunale. Gazeta de Cluj vă prezintă care sunt cei patru care opresc dezvoltarea instituţiei de cultură şi cum a evoluat situaţia din 2009 încoace
Istoria Palatului Banffy din Cluj-Napoca începe în 1774, când contele Gheorghe Banffy i-a comandat arhitectului german Johann Eberhard Blaumann ridicarea imobilului. 11 ani mai târziu, familia Banffy putea să se mândrească cu un castel baroc în adevăratul sens al cuvântului. În momentul de faţă, în incinta Palatului Banffy îşi are sediul Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Deşi puţini clujeni ştiu de existenţa Palatului Banffy şi a Muzeului de Artă, în incinta acestei clădiri istorice sunt “adăpostite” opere selective ale celor mai consacraţi artişti români: Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Thedor Pallady. Totuşi, din păcate, starea actuală a palatului nu este demnă de a găzdui operele acestor mari artişti. Imobilul este într-o stare avansată de degradare şi necesită reparaţii urgente. “Restaurarea şi refuncţionalizarea Palatului Banffy trebuie făcută urgent, ea trebuia începută deja. În ceea ce priveşte costurile, în urmă cu doi ani, le estimam la 10 milioane de euro, însă acum puteţi să vă gândiţi că au crescut preţurile, de la materialele necesare la salariile oamenilor care s-ar implica în acest proiect ”, a declarat Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă. Mai interesant este că muzeul putea obţine aceste fonduri de la Uniunea Europeană pe baza unui proiect pe fonduri nerambursabile. Singurul impediment pentru accesarea acestor fonduri a fost situaţia juridică a clădirii, în momentul de faţă pe rolul instanţelor fiind mai multe procese de retrocedare. Între 2005 şi 2007 s-a elaborate planul de reabilitare a Palatului Banffy. Totul era pregătit pentru depunerea proiectului de restaurare la Uniunea Europeană, însă situaţia juridică a imobilului nu a permis acest lucru. Ghinionul face ca aceste fonduri să nu mai fie disponibile în momentul de faţă. “Deocamdată, demersurile pe care le-am făcut pentru reabilitarea muzeului sunt blocate. Vom putea încerca să restaurăm şi să refuncţionalizăm cădirea de-abia după ce se clarifică şi partea juridică. Proiectul a început în 2005, iar în 2007 era deja gata. Anul trecut s-a încercat atragerea de fonduri structurale, însă a fost problema retrocedărilor. Liniile acelea s-au închis în 2008”, a explicat Stegerean.
Cei patru care opresc Palatul
Gomboş Maria a depus o notificare cu nr.1583/27.09.2001, prin care solicită despăgubiri, în baza unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat cu coproprietarii tabulari Banffy Dionisie şi Banffy Sarolta, pentru apartamentele 6 şi 19 înscrise în CF 7005.
Contractul nu este datat şi nu se poate stabili dacă vânzarea s-a realizat anterior trecerii în proprietatea statului în baza Decretului nr. 228/1948, lipsind condiţia de formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare, forma cerută ad probationem, obiectul având o valoare mai mare decât cea prevăzută de art.1191, alin.1 C.Civ. coroborat cu dispoziţiile D-L.115/1938.
Faţă de acest fapt material, pentru terţi, nu s-a făcut dovada transmiterii proprietăţii şi, ţinând cont de dispoziţiile exprese ale art. 45, pct. 1 din D-L. nr. 115/1938 şi ale pct.23.1, lit.a) din HG nr. 250/2007, contractul de vânzare-cumpărare de care se prevalează petiţionara nu constituie un act doveditor al dreptului de proprietate.
Prin dispoziţia nr. 552/2008, s-a respins notificarea formulată deoarece petiţionara Gomboş Maria nu are calitate de persoană îndreptăţită în sensul dispoziţiilor art.3 şi art.4 din Legea nr.10/2001, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, nefiind dovedit dreptul de proprietate cu privire la imobilul solicitat.
Dispoziţia a fost contestată în instanţă, la Tribunalul Cluj, dosar nr.175/117/2008. Prin SC nr. 145/11.03.2009 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Cluj şi s-a respins acţiunea reclamantei.
Apelul si recursul formulat au fost respinse, hotărârea instanţei de fond fiind irevocabilă.
Nagy Alina, a depus o notificare cu nr.134/24.05.2001, prin care solicită despăgubiri, în calitate de moştenitor legal a lui Roşca Nicolae, pe care coproprietarul Banffy Dionisie l-a instituit legatar universal, testându-i toată averea sa mobilă şi imobilă prin testament autentic nr.764/211/1958, pentru imobilele înscrise în CF 6996, 7005 şi 9644.
Prin dispoziţia nr. 551/2008, s-a respins notificarea formulată de petiţionară pentru cota de ¾ din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, Piaţa Libertăţii nr.30, înscris în CF nr.7005 Cluj, nr. top. 108/1/III – 108/1/XXVII, CF nr. 6996 Cluj nr. top. 108/1/I şi CF nr.9644 Cluj nr. top.108/1/II, cu părţile indivize comune înscrise în CF colectivă nr.193 Cluj, deoarece nu are calitate de persoană îndreptăţită în sensul dispoziţiilor art.3 şi art.4 din Legea nr.10/2001, republicată, cu completările şi modificările ulterioare.
Dispoziţia nu a fost contestată în instanţă.
Miclea Silvia Letiţia a depus o notificare nr.414/22.10.2001, prin care solicită despăgubiri, în calitate de fostă coproprietară tabulară a cotei de 1/3 din imobilul înscris în CF 6996 la nr. top. 108/I/1.
Prin dispoziţia nr. 553/2008, se propune acordarea de despăgubiri în condiţiile titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.
Dispoziţia nu a fost contestată în instanţă.
Prin adresa nr. 11114/16.04.2009 ANRP – Direcţia de Contencios şi pentru coordonarea secretariatului Comisiei Centrale pentru stabilirea despagubirilor, solicită completarea dispoziţiei cu precizarea suprafeţei imobilului şi a cotei dreptului de proprietate pentru care face dovada petenta. De asemena, dosarul trebuie completat cu înscrisuri care să descrie construcţia sau să se facă dovada diligenţelor depuse pentru a obţine aceste informaţii. Dosarul se va completa cu declaraţia autentificată a persoanei îndreptăţite în care să se precizeze dacă pentru imobilul în cauză s-au încasat despăgubiri.
Dosarul a fost completat cu documentele solicitate si a fost trimis Instituţiei Prefectului Judeţului Cluj conform dispoziţiilor legale.
Roşca Paraschiva a depus notificarea cu nr.1665/4.04.2001, prin care solicită despăgubiri şi ulterior restituirea în natură, în calitate de legatară universală a lui Roşca Nicolae (certificat de calitate de moştenitor nr.3/1997) pentru imobilele înscrise în CF 7005 şi 6996, care la rândul lui era moştenitor testamentar a lui Banffy Dionisie. Roşca Nicolae a şi cumpărat, prin contracte sub semnatură privată, o parte din imobil.
Prin dispoziţia nr.554/2008, se propune acordarea de despăgubiri în condiţiile titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.
Dispoziţia nu a fost contestată în instanţă.
Prin adresa nr. 11114/16.04.2009 ANRP, se precizează faptul că, în speţă, nu sunt incidente prevederile art.19, alin.1 din Legea nr.10/2001, care vizează acele construcţii cărora, prin transformările survenite, în raport cu forma iniţială, le-au fost adăugate corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 100% raportat la aria desfăşurată existentă la data preluării. Nu se circumscrie acestei ipoteze acea construcţie căreia i s-a modificat compartimentarea iniţială ori i s-au adus numai îmbunătăţiri funcţionale. De asemenea, nu poate fi circumscrisă ipotezei prevăzute la alin.1 al art.19 din lege nici acea construcţie căreia i-au fost adăugate, pe orizontală şi/sau verticală, în raport cu forma iniţială, corpuri suplimentare ce au o utilizare independentă de cea a suprafeţei preluate, motiv pentru care dispozitia trebuie modificata.
Sală de 300 de locuri sub Palatul Banffy
Vechile pivniţe ale Palatului Banffy, care erau utilizate drept spaţii de depozitare, pot fi folosite în mai multe direcţii: de la sală tip auditorium, la concerte, proiecţii de filme, conferinţe sau ar putea fi închiriate pentru a aduce venituri suplimentare Muzeului de Artă. Oficialii muzeului ar putea folosi fondurile obţinute pentru a ridica “ştacheta” evenimenelor şi vernisajelor organizate. Reabilitarea subsolului este una dintre priorităţile în procesul de reabilitare a întregului imobil deoarece acestea ar aduce banii necesari pentru continuarea lucrărilor sau pentru diversele evenimente şi expoziţii care ar urma să fie organizate de Muzeul de Artă. “Trebuie să punem în valoare subsolul de la aripa vestică a clădirii şi vom construi sub curtea interioară o sală de 300 de locuri de tip auditorium. Aceste spaţii sunt aducătoare de venituri. Gândiţi-vă ce ar putea însemna pentru bugetul muzeului dacă în acel spaţiu s-ar putea organiza concerte, proiecţii de filme sau conferinţe. Mai mult, dorim să realizăm şi spaţii cu un eufemism de recreere. Asta înseamnă restaurant, cafenea, lucruri care se întâlnesc în orice muzeu din occident. Aceste lucruri aduc bani către Muzeul de Artă”, a susţinut directorul muzeului.
Tencuiala pică, ferestrele putrezesc
Palatul Banffy are nevoie şi de lucrări de cosmetizare, de la faţadă până la statui, de la burlane până la tencuială. „În momentul de faţă, ne confruntăm cu probleme la acoperiş, trebuie să facem reparaţii la sistemul de preluare a apei fluviale: la burlane, la jgheaburi. Aceste reparaţii trebuie să le realizăm imediat”, declara Stegerean în anul 2009. Deşi balconul din faţă al Muzeului de Artă a fost refăcut recent, faţada nu a beneficiat de acelaşi tratament. Astfel, se poate observa un contrast între cele două elemente. „La faţadă sunt foarte multe probleme. Se vede prin constrast balconul care este deja restaurat. Sunt statuile de pe fronton, de pe acoperiş, care au nevoie de restaurare. Acestea reprezintă personaje mitologice: Marte, Artemis, Diana, Perseu, Zeus, Apollo”, a declarat Stegerean. O altă problemă importantă este că tocurile anumitor ferestre încep să putrezească, iar unele au chiar bucăţi desprinse. „Lemnăria unor ferestre trebuie refăcută deoarece sunt putrede, iar unele bucăţi sunt chiar desprinse”, a menţionat directorul Muzeului de Artă. Mai departe, tencuiala din unele părţi ale Palatului Banffy a căzut în diverse locuri, iar aceasta trebuie recondiţionată. De asemenea, ar trebui instalat şi sistemul împotriva porumbeilor, micile zburătoare contribuind la deteriorarea Palatului.
Tiberiu Hrihorciuc
