Procurorii clujeni își umflă conturile profitând la maxim de o omisiune din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care le permite să încaseze salarii mai mari decât cele corespunzătoare parchetelor unde activează. Mai precis, procurorii cu grad profesional de curte de apel își desfășoară activitatea în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii sau tribunale, fiind plătiți în funcție de gradul pe care îl dețin și nu pentru munca pe care o prestează. La nivelul județului Cluj există nouă procurori care se folosesc de această schemă legală, dar imorală.
Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutul Național al Magistraturii, organizează în fiecare an (sau de câte ori este nevoie) concursul de promovare pe loc în funcții de execuție a procurorilor. Astfel procurorii pot obține un grad imediat superior, care vine la pachet cu venituri consistente. Cu toate acestea, magistrații cu grad profesional de curte de apel au toată libertatea să-și desfășoare activitatea în parchetele de pe lângă tribunale sau judecătorii, instrumentând dosare fără complexitate, fiind plătiți pentru o muncă pe care nu o prestează. La solicitarea reporterilor Gazeta de Cluj, Consiliul Superior al Magistraturii a informat că, la nivelul județului Cluj, există 9 procurori care dețin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel, dar funcționează la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Judecătoria Cluj-Napoca și Judecătoria Huedin.
„Ca urmare a cererii dumneavoastră, înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 1/18135/22.08.2022, vă comunicăm faptul că Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii poate să evidenţieze din punct de vedere statistic că în județul Cluj 9 procurori dețin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel și funcționează la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj sau la parchetele de pe lângă judecătoriile din județul Cluj, după cum urmează: 5 funcţionează la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, 3 funcționează la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, iar unul funcționează la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin.”, au transmis reprezentanții Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media al CSM, la solicitarea Gazeta de Cluj.
Rețeta procurorilor: bani mulți, muncă puțină
Procurorii au ocazia să-și suplimenteze veniturile anual, având în vedere că au posibilitatea să participe la concursul de promovare pe loc în funcții de execuție de câte ori doresc, până ajung la cel mai înalt grad profesional.
La finalul lunii iunie, Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat organizarea, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, la data de 11 septembrie 2022, a concursului de promovare pe loc în funcții de execuție a procurorilor.
Potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea concursului pentru avansarea pe loc se poate face doar cu avizul ordonatorului principal de credite, mai precis procurorul general. Principala problemă legată de organizarea concursului din acest an este reprezentată de faptul că procurorul general a fost împotriva organizării concursului, motivând că nu există suficiente fonduri prevăzute în buget pentru a plăti salarii mai mari procurorilor care vor obține un grad imediat superior. CSM nu a ținut cont și le-a mai deschis încă o portiță procurorilor care vor să obțină venituri mai mari, dar să presteze aceeași muncă.
Dacă nu era suficient, procurorii care participă la concurs vor beneficia de un concediu de studiu de două săptămâni, cu masa și cazarea incluse în perioada examenului. Cu alte cuvinte, chiar și procurorii care nu își doresc neapărat să avanseze în grad au ocazia să-și ia un concediu plătit și să se bucure de câteva zile de relaxare.
Promoțiile din CSM continuă
Procurorii cu grad profesional de curte de apel care activează la parchetele de pe lângă tribunale sau judecătorii vor beneficia de o pensie aferentă gradului pe care îl dețin, chiar dacă nu au profesat nici măcar o zi la Curtea de Apel. Nu există niciun criteriu de diferențiere între procurorii care activează la parchetele corespunzătoare gradului profesional pe care îl dețin și cei care au preferat să se ferească de stres și să rezolve cazuri mai puțin complexe, chiar dacă dețin un grad superior.
Vânătorii de grade din CSM
Am reușit să identificăm o parte din procurorii care vânează grade și se înscriu constant la concursurile de promovare pe loc în funcții de execuție, dar rămân la parchetele cu rang inferior.
Printre aceștia se numără Lucia Maria Andreica, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, care deține la acest moment un grad profesional de curte de apel, dar vânează gradul profesional corespunzător Parchetului pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, figurând pe listele candidaților înscriși la concursul ce va avea loc pe data de 11 septembrie 2022. Procurorul Lucia Maria Andreica a participat și la concursul de anul trecut în urma căruia a avansat de la gradul profesional de tribunal la cel de curte de apel, însă a preferat să rămână la Judecătoria Cluj-Napoca. Lucia Maria Andreica a încasat în anul 2021 peste 172.500 de lei în urma activității desfășurate la Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
Vasile Călin Cioban este prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda. La acest moment deține un grad profesional de tribunal, însă își dorește să obțină gradul profesional de curte de apel. Poate, poate anul acesta îi va surâde norocul, după ce anul trecut a încercat aceeași mișcare și a dat-o în bară. Potrivit declarației de avere de anul acesta, funcția de procuror i-a adus lui Vasile Călin Cioban peste 217.900 de lei.
Prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin, Mihaela-Magdalena Cojocaru, deține un grad profesional de curtea de apel, dar vrea cu orice preț să obțină gradul profesional corespunzător ÎCCJ. Gradul profesional pe care îl deține i-a adus Mihaelei Magdalena Cojocaru suma de 231.715 de lei.
Daniela Crăciunescu este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, deține un grad profesional de tribunal și vrea să avanseze la următorul nivel. Aceasta obține anual suma de 217.171 de lei.
Flaviu-Bogdan Dobrescu este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, deține un grad profesional de tribunal și vrea să obțină gradul profesional de curte de apel. Flaviu-Bogdan Dobrescu încasează peste 114.500 de lei anual din funcția de procuror.
Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, Pavel Fadei, vrea să obțină un grad profesional de curte de apel. Potrivit declarației sale de avere, Pavel Fadei a încasat de la Parchetul de pe lângă judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2021, suma de 192.413 de lei.
Alexandru Horșia și Florinela Tofan activează în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, dețin gradul profesional de curte de apel, dar vor să obțină gradul profesional corespunzător ÎCCJ. Alexandru Horșia încasează anual suma de 210.354 de lei, iar Florinela Tofan are un venit de 232.518 de lei.
Ăștia-s sătui de viață…mama lor! Sunt foarte importanți dar majoritatea nu știu cartea pe care ar trebui s-o știe și să se lase de tot felul de combinații și coppy-paste-uri!!…Aroganți și sfidători avocații statului român nu fac 2 bani! Oare cine dracu-i tot scoate pe bandă rulantă????….și și cu atâtea pretenții????
Ăștia înșeală statul de bani și pe Dumnezeu de zile domnule Johanis!!!…sau matale îți convine????
INCREDIBIL!!!!!!!Unde este SIPA???Inspectia Judiciara????Cand tot poporul strange cureaua???
Am verificat pe ANI si pe CSM si aveti multe erori in articol. Nu inteleg prea bine cum functioneaza promovarea la ei, dar se pare ca sunt chiar obligati sa ia gradul inaite sa mearga la un parchet mai mare. Salariile le-ati umflat copios, la unii ati pus netul, la unii brutul. Mai bine preocupati-va de fostul meu sef Mircea Rus. Ce ati scris voi in articol nu e nici macar varful icebergului. Sa stiti ca orice local din Cluj-Napoca care avea paza asigurata de Scutul Negru ii platea taxa de protectie si era piata lui de desfacere a drogurilor. Si sunt sute de dosare musamalizate de el. Cat era sef la Bic facea presiuni pe victimele din dosarele de violenta cand autori erau protejatii lui. Avea pe la fiecare sectie cate un trepadus care il informa despre ce se intampla, ca sa ii poata santaja pe sefii de sectie, sa stea cuminti cand e cazul. Cel mai celebru exemplu e a lui Vodea de la Sectia 4 – ultraj si purtare abuziva in timpul serviciului, in sectie, si-a batut subordonatul pentru a avea intaietate la colega fu*acioasa. Desi a stiut, ca l-a anuntat secretara, nu a facut nimic. Nu chiar nimic, l-a facut pe Vodea sclavul lui. In pandemie a facut chef in Chinteni cu primarita Sucea si a dat declaratii false la corpul de control al ministrului. Aveti ce scrie un roman.