Procurorul DIICOT Cluj, Daciana Deritei, a scăpat un ”jmecher”

Procurorul DIICOT Cluj, Daciana Deritei, a făcut scăpat fără să vrea un inculpat dintr-un dosar de constituire a unui grup infracţional organizat format din peste 40 de persoane. Judecătorul de la Curtea de Apel Cluj Mihaela Sărăcuţ a considerat ca fiind lovite de nulitate actul de urmărire penală şi probatoriul în baza căruia Marius Duma a fost acuzat în dosarul respectiv (2374/84/2014/) pentru că procurorul DIICOT Cluj nu şi-a făcut treaba corect, din punct de vedere procedural. Procurorul Daciana Deritei a lucrat la dosarele grele în care se regăsesc nume precum Arpad Paszkany, Horia Ciorcilă, Gicu Gânscă, însă, odată ajunşi în faţa judecătorilor, toţi aceştia au fost declaraţi nevinovaţi.

În 2013, DIICOT Sălaj a venit cu un dosar ”bombă” în care erau acuzaţi de constituire a unui grup infracţional poliţişti, politicieni şi oameni de afaceri. Printre cei acuzaţi se numără şi Marius Duma, pentru ca magistraţii curţii de Apel au dispus întoarcerea dosarului la parchet pentru refacerea urmăririi penale. Magistratul clujean nu a spus că Duma ar fi nevinovat, ci că modul în care această persoană a fost pusă sub acuzare este nelegal. ”În baza art 347 alin 3 raportat la art 345 alin 2 Cpp admite contestaţiile formulate de către inculpaţii (…) împotriva încheierii penale f.n. din 13.11.2014 a Tribunalului Sălaj pe care o desfiinţează şi în consecinţă: Constată nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală desfăşurate cu privire la inculpatul D.M. (Duma Marius, n.r.)”, arată sentinţa Curţii de Apel Cluj.

Această decizie a venit ca urmare a faptului că procurorii l-au tot citat pe duma la domiciliul din România, chiar dacă ştiau că el este plecat în Franţa. Mai mult, s-a apelat şi la un mandat de aducere, chiar dacă ştiau că jandarmii nu au cum să îl găsească pe Duma.

Potrivit sentinţei judecătoreşti, ”Apărătorul ales al inculpatului D.M. a solicitat printr-un memoriu amplu existent la dosar, constatarea nulităţii absolute a întregii urmăriri penale efectuate faţă de clientul său deoarece acesta a fost citat de la o adresă unde nu mai locuia de mult timp, iar organele de urmărire penală cunoşteau acest fapt. Curtea constată că la volumul 34 d.u.p. există probe lipsite de echivoc că organele de urmărire penală, aveau cunoştinţă de faptul că acest inculpat nu mai locuieşte în România fiind rezident în Franţa, aveau o adresă a acestuia din Franţa însă cu toate acestea au dus citarea acestuia de la adresa din România, atât prin procedura obişnuită cât şi prin mandat de aducere, în procesele verbale de neîndeplinire a mandatelor de aducere menţionându-se că acest inculpat are domiciliu în Franţa încă din anul 1996 şi abia înainte de terminarea urmăririi penale, au dispus citarea inculpatului prin afişare la sediul BCCO Sălaj. Curtea constată că această manieră de lucru este neconformă cu dispoziţiile legale în vigoare, aptă să atragă nulitatea absolută a întregii urmăriri penale efectuate faţă de acest inculpat, deoarece acestuia i-a fost încălcat în mod flagrant dreptul la apărare. Acest inculpat datorită manierei defectuoase de citare nu a avut cunoştinţă niciun moment de faptul că împotriva sa – s-a început urmărirea penală nu şi-a putut angaja un apărător care să-i reprezinte interesele, să formuleze apărări în favoarea sa, sau să asiste la efectuarea actelor de urmărire penală în ceea ce-l privea. Aceste aspecte atrag nulitatea absolută în conformitate cu prev art. 281 lit f CPP şi ca atare întreaga urmărire penală desfăşurată împotriva acestuia, este nulă absolut şi va fi constatată ca atare prin dispozitivul prezentei”.

Cazul patronilor de garaj

În martie, anul trecut, poliţiştii şi procurorii sălăjeni şi clujeni au făcut 33 de perchezitii în judeţele Sălaj, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Dolj, Prahova, Constanţa şi municipiul Bucureşti. Cei controlaţi au fost acuzaţi de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat calculându-se un prejudiciu de circa aproape milioane euro.  În urma percheziţiilor, 25 persoane au fost audiate la DIICOT – Biroul Teritorial Sălaj, iar Nicoară Pavel, Chira Sebastian Dacian, Galiş Ioan, Huluban Ioan, Dejeu Gheorghe Dorel, Boer Vasile Valer, Boita Emil, Biris Gavril şi Baidoc Marinel au fost arestaţi preventiv. Potrivit magazinsalajean.ro, care a relatat cazul DIICOT la vremea respectivă, printre inculpaţi se află un fost poliţist sătmărean, Nicoară Pavel. Potrivit presei sătmărene, el este cel care coordona activitatea firmelor fantomă cu ajutorul cărora mai mulţi oameni de afaceri sălăjeni au prejudiciat bugetul de stat. ”Nicoară nu se află la prima încălcare a legii, după ce la sfârşitul anilor ’90 a fost dat afară din Poliţie pentru că s-a implicat în traficul cu migranţi afro-asiatici, care erau trecuţi fraudulos graniţa în Ungaria. ”La vremea respectivă, Pavel Nicoară ocupa funcţia de şef de post în comuna Foieni. Alertaţi de trecerile ilegale tot mai dese, în cursul anului 1998, poliţiştii de frontieră au capturat în apropierea graniţei un microbuz în care se aflau mai mulţi migranţi, însoţiţi de un şofer. În urma anchetei, a reieşit implicarea poliţistului Pavel Nicoară în traficul de migranţi. Acesta coordona o grupare de călăuze, pe care o şi proteja de organele abilitate, profitând de calitatea sa de poliţist. Pavel Nicoară a fost dat afară din Poliţie şi s-a ales cu dosar penal, fiind apoi trimis în judecată. După ani de procese, a reuşit să scape de închisoare, fiind condamnat cu suspendare”, se arată în presa din Satu Mare. Membrii grupării se ocupau de racolarea persoanelor fără adăpost, a unor persoane cu o stare materială precară, care, în schimbul unor sume modice de 100 sau 200 de lei, erau de acord să devină administratori ai acestor societăţi comerciale „fantomă”. Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, judeţul Satu Mare, care trăia într-un garaj în acest oraş, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei.

Expertize după ureche

Potrivit sentinţei Curţii de Apel Cluj, ”organele de urmărire penală au încălcat flagrant dispoziţiile imperative ale legii respectiv prev art 172 alin 12 CPP, şi ca atare raportul de constatare care stă la baza acuzaţiilor formulate împotriva inculpaţilor, efectuat în condiţii de nelegalitate neurmat de efectuarea unei expertize, aşa cum legea prevede în mod expres, trebuie înlăturat din materialul probator administrat în faza de urmărire penală. Nu este permis nimănui fie procuror, judecător, avocat să ignore dispoziţiile imperative ale legii, iar sarcina procurorului este conform dispoziţiilor art. 5 alin 2 din CPP, de a administra probe în vedere aflării adevărului într-o cauză penală. Potrivit acestui text legal organele de urmărire penală, au obligaţia de a strânge şi de a 12 administra probe atât în favoarea cât şi în defavoarea suspectului sau inculpatului iar respingerea sau neconsemnarea cu rea credinţă a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului, se sancţionează conform dispoziţiilor prezentului cod.”  

Procurorul Daciana Deritei a lucrat de multe ori în tandem cu fostul şef al DIICOT Cluj, Mircea Hrudei. Potrivit unui bilanţ al anchetelor derulate de cei doi procurori, în cadrul anchetelor făcute, de-a lungul timpului, au fost cheltuiţi aproape jumătate de milion de lei pentru a îi acuza pe mai mulţi oameni de afaceri clujeni care, în final, au fost găsiţi nevinovaţi de mai mulţi judecători. Dosarele instrumentate de procurorul Mircea Hrudei, împreună cu Deciana Deritei, i-au vizat pe Arpad Paszkany, fostul finanţator al CFR, Horia Ciorcilă, şeful Băncii Transilvania sau Gicu Gânscă Agenor, afacerist în domeniul construcţiilor şi jucător pe piaţa de capital. Dosarul fondatorilor grupului Băncii Transilvania, în frunte Horia Ciorcilă, se numără printre cele mai scumpe anchete făcute de cei doi procurori, Mircea Hrudei şi Daciana Deritei. A costat 400.000 de lei, poate şi pentru că în dosar au fost necesare câteva deplasări în Grecia şi Cipru.