În UE se va aplica Directiva privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului, iar unele dintre acestea, precum farfurii și tacâmuri de unică folosință, paie sau bețișoare de urechi, nu vor mai putea fi puse pe piață în statele membre, a explicat, într-un interviu pentru HotNews.ro comisarul UE pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Precizările comisarului UE pe această temă, dar și declarațiile lui Virginijus Sinkevičius pe tema Pactului Verde European și a proiectelor propuse de România pentru programul LIFE, în prima parte a interviului dat pentru HotNews.ro cu ocazia EU Green Week 2021:

  • În ce stadiu este implementarea în statele membre așa-numitei directive de plastic (904/2019) a Parlamentului European care prevede, printre altele, interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile si farfuriile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru amestecat băuturi, etc?

Virginijus Sinkevičius: În anul 2019, Uniunea Europeană a adoptat noi reguli UE privind materialele plastice de unică folosință, fiind lider în lupta globală contra poluării mărilor cu plastic. Regulile sunt menite să încurajeze dezvoltarea de lanțuri de producție a plasticului mai sustenabile și să prevină și să reducă impactul anumitor produse din plastic și al uneltelor de pescuit asupra mediului marin și a sănătății umane.
Începând cu 3 iulie, anul acesta, statele membre trebuie să adopte măsuri care să asigure că produse de plastic precum farfurii de unică folosință, tacâmuri, paie, bețișoare de amestecat, suporturi de baloane și bețișoare de urechi nu mai pot fi vândute pe piața europeană. Alte produse de plastic de unică folosință, precum echipamente de pescuit, absorbante, tampoane și aplicatoare de tampoane, șervețele umede, produse din tutun cu filtru și pahare pentru băuturi, încă vor fi permise, dar sunt subiectul unor măsuri țintite.
Funcție de produs, există măsuri de reducere a consumului lor, de a responsabiliza producătorii și de a face consumatorii conștienți de impactul acestuia și de a preveni aruncatul pe jos după folosire. Printre aceste măsuri se numără cerințe de etichetare, scheme de extindere a responsabilității producătorilor, campanii de conștientizare a problemelor și noi cerințe de design al produselor.

  • Sunt pregătite statele membre să aplice aceste reguli? Dar România?

Virginijus Sinkevičius: Statele membre au avut doi ani pentru a adopta Directiva privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (Directiva Single Use Plastics – SUP) și trebuie să înceapă să o aplice de la 3 iulie 2021. Iar o problemă gravă precum deșeurile marine merită o soluție urgentă. Comisia a adoptat norme pentru a asigura aplicarea corectă și armonizată a noilor reguli în toată UE. Normele vor clarifica noile reguli și ar trebui să stimuleze alternative sustenabile care să evite deșeurile marine și să ajute industria UE să meargă spre un model mai circular de business.
Am luat în considerare nevoile țărilor membre și ale unei serii largi de părți implicate în timpul dezvoltării lor, așa că avem un tablou destul de clar al provocărilor cu care se confruntă industria, și suntem gata să sprijinim țările membre în timpul procesului de implementare.


De asemenea, produsele ajunse pe piață într-un stat membru înainte ca Directiva SUP să devină aplicabilă (adică înainte de 3 iulie 2021) pot fi vândute după acea dată.

  • Ce sancțiuni vor primi statele care nu implementează această directivă?

Virginijus Sinkevičius: Nu anticipăm probleme majore cu implementarea deoarece aceste măsuri sunt, de fapt, foarte populare printre cetățeni. De asemenea, înțelegem că producătorii au nevoie de timp pentru a se adapta la noile cerințe de design. Și am publicat norme ce facilitează includerea acestor cerințe în legislațiile naționale.
Dar, dacă ceva merge greșit cu implementarea Directivei, Comisia poate lua măsuri, ca în orice caz în care legislația UE nu este respectată. Acestea pot culmina cu o procedură de infrigement, dar asta poate veni doar după o serie de negocieri cu autoritățile naționale, când le ajutăm să caute soluții pentru orice nerealizări.

  • Ce proiecte a depus România, anul trecut, în cadrul programului LIFE, de conservare a mediului, și care este valoarea acestor proiecte?

Virginijus Sinkevičius: În 2020, programul LIFE a primit 16 propuneri de proiecte din România. Ținând cont că procedura de selecție este încă în desfășurare, nu putem da încă detalii. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 55 de milioane de euro, și ar putea fi și alte propuneri de proiecte cu parteneri români.


Programul LIFE este în desfășurare din 1992, și, privind în urmă, putem vedea că cea mai mare parte a celor 72 de proiecte românești s-au dedicat restaurării bogatei moșteniri naturale a României. Proiectele se concentrează, în principal, pe refacerea habitatelor, printre care se numără păduri alpine și sub-alpine și habitate din zone umede, ecosistemul pastoral din Transilvania, munții Semenic și Călimani-Gurghiu, zonele umede de la Porțile de Fier, peșteri și păduri naturale din Munții Făgăraș și sudul munților Carpați. Altele s-au concentrat pe conservarea unor specii precum carnivore mari, lilieci, vipera de stepă, delfini, cormoranul mic, rața roșie, acvila țipătoare mică și lupul.

  • Care sunt în opinia d-voastră principalele trei provocări pentru UE în ceea ce privește conservarea mediului?

Virginijus Sinkevičius: În toată lumea vedem aceleași provocări, ce se amplifică una pe alta – schimbarea climei, pierderea biodiversității, poluarea și folosirea nesustenabilă a resurselor. Sunt probleme existențiale, legate una de alta, și au nevoie de soluții rapide și sistemice.


Asta e ceea ce oferă Pactul Verde European – este busola noastră către un viitor sustenabil și drumul nostru către o recuperare verde după pandemia de Covid-19. Să reconstruim mai bine și să ne asigurăm că trecem la un model economic curat, neutru din punct de vedere al influenței asupra climei și regenerativ, ce are ca prioritate oamenii și planeta.
În ce privește pierderea biodiversității, cele mai mari presiuni vin de la agricultura și silvicultura intensive, extinderea orașelor și poluare. Pactul verde are măsuri contra acestor probleme, prezentate în Strategia pentru Biodiversitate a UE până în 2030. Este menit să stabilească o rețea mai largă de zone protejate în UE, cu 30% din pământurile și apele UE protejate și cu o protecție strictă a zonelor cu o valoare foarte mare din punct de vedere al biodiversității și a climei și un nou instrument legislativ de refacere a ecosistemelor afectate. De asemenea, avem în pregătire o nouă Strategie UE a Pădurilor, o nouă strategie a Solului și o propunere legislativă privind produsele care nu au necesitat despăduriri, pentru a reduce impactul consumului din UE asupra despăduririlor globale.


Stoparea pierderii bidiversității este o provocare globală și, de aceea, lucrăm pentru a conveni asupra unui nou cadru global ambițios de a proteja biodiversitatea la cea de-a 15-a Conferință a Părților la Convenția pentru Diversitate Biologică (CBD COP 15).
Aș pune în prim plan poluarea – principala temă a Săptămânii Verzi a UE de anul acesta. În ciuda progreselor semnificative, un deces din opt din UE are legătură cu poluarea mediului, cu peste 90% dintre aceste decese cauzate de boli cronice. Combatem această situație cu un Plan de Acțiune pentru Poluare Zero ce creează o viziune integrată pentru o lume în care poluarea este redusă la niveluri care nu mai sunt dăunătoare sănătății umane până în 2050. A

cest plan reunește toate politicile relevante ale UE pentru combaterea și prevenirea poluării, cu un accent special pe modul de folosire a soluțiilor digitale pentru combaterea poluării.
Dacă vrem să ajungel la neutralitate climatică până în 2050, trebuie să facem tranziția la o economie complet circulară. Economia lineară crește încontinuu cererea de resurse naturale limitate. Prin tranziția la o economie circulară vom reduce efectele negative asupra mediului ale modului în care producem și consumăm. Economia circulară va susține mai ales regenerarea verde. Cu cât creăm în mod mai circular, cu atât crește reziliența.


Așa că sunt foarte mândru de Planul nostru de Acțiune pentru Economia Circulară. Arată că protecția mediului și creșterea economică pot merge mână în mână și că nu putem alege doar una dintre ele.

Sursa: hotnews.ro

Citește și: Salvează Pădurile Nimănui. Te salvezi pe tine

1 COMENTARIU

  1. Daaa, mastile faciale, cu aspect medical si tampoanele,intime, nu intra in „target”? Numa’ rahaturile pe care nici un tractorist „cu bac” nu le mai foloseste demult? De fapt facem „agitatie” sa dam bine? Ca suntem ecologistii lu’ peste? Dar, statiile de piroliza, care transforma plasticul si cauciucul in precursor de motorina, negru de fum si caldura, unde este? Si lemnul si gunoiul, si tot ce contine carbon? Sau nu se mai face in clasa a 10-a chimie organica? I N V E R S U L CRACARIII….Sau la scoala de copii cretini( pardon, scoala ajutatoare…), nu s-a predat materia? Sau trebuie ca fabricile de ciment din Ghiorlanica sa arda cauciucurile europei si Boul de contribuabil (Carpatin) sa plateasca RAHATURILE de certificate de emisii de carbon, INTERNATIONALEI MARXISTO-TROTKISTA?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here